din tot ce-am plâns
s-a făcut scrum
din tot ce-am cântat
a rămas jar peste jar.
nimic nu mai am
doar nişte frânturi de amintiri
aproape putrezite
strecurate-ntr-un scrin
printr foi albe, roz de trandafir
nu mai cânt, nu mai plâng
printre crucile de vânt
în cimitirul unde oameni
îşi îngroapă trecut
nici bocitoarele plătite nu vin
pe o stâncă albă, răstignită luna
îşi admiră lumina, rotundul
ruşinaţi ochii plini de fiori
trag peste ei pleoapa
ca-ntr-o surpare ce-ascunde dedesubt
preţioasele comori.
Sursa foto: 3.bp.blogspot.com