Muzeul şi omul

Un pictor şi o mare pasiune – satul românesc.

Născut în 1938, la București, fiul etnologului Ernest Bernea, Horia Bernea (14 septembrie 1938 –  4 decembrie 2000) a fost unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu. Din 1990 până la moartea sa în 2000 a fost director al Muzeului Ţăranului Român. A fondat un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie născândă, pâlpâitoare.

Directoratul a reprezentat o mare împlinire a activității de maturitate a lui Horia Bernea. El a ctitorit cel mai important așezământ de cultură tradițională din România, organizat după toate exigențele muzeisticii contemporane. În anul 1994, omului de cultură Horia Bernea i s-a decernat, de către Fundația Culturală Română, Premiul pentru contribuția adusă la recuperarea tradițiilor spirituale ale civilizației țărănești, la care se adaugă Marele Premiu „George Apostu”.

În anul 1996, muzeul a fost răsplătit cu înalta distincție „European Museum of the Year”, premiul pentru cel mai bun muzeu european al anului pentru prima dată acordat unui muzeu aparținând unei țări din estul Europei.

Deal

***

„Ce amintiri dau buzna în viaţa dumneavostră?

Cele ale copilăriei. Tata a fost un mic arendaş agricultor. Mama era de origine franceză, din familia Cazaban. Era şcolită, vorbea bine franţuzeşte. Totdeauna ea a încercat să mă înţeleagă. Îi datorez mult, pentru că m-a ajutat cu multe sfaturi şi m-a îndrumat. Ar fi trebuit să fiu profesor de desen şi caligrafie la Liceul CFR din Paşcani, dar mi-am dat seama că nu asta mi-era menirea. Am aflat de un concurs la care m-am şi înscris. Conscursul consta într-o probă clasică, „Atlas cu pământul în spate”. Şi am reuşit.

Ce rol a jucat destinul în viaţa dumneavostră?

Foarte mare. Era război, mă jucam cu baioneta şi într-o zi am găsit un tub galben, care era un focos de grenadă. Mi-a explodat în mâna stângă. Ştiam că pentru sculptură ai nevoie de două mâini valide. Mă trezea mai mult forma decât culoarea. Simţeam că sursele mele native coloristice nu sunt suficiente. Un pictor trebuie să fie un mare colorist.”

(fragment din interviul realizat de Magdalena Popa Buluc cu pictorul Horia Bernea, pentru cotidianul.ro)

Horia Bernea în atelier

Cover: „Peisaj”

Surse foto: cotidianul.ro