iubitul meu, de mine, adesea, părăsit
dintr-un motiv abia aflat, abia ştiut
de-o vârstă cu firea, vrerea
venind înspre tine
de-atâtea ori m-am prăbuşit
un bleau erou pe cer răstoarnă
starea mea de-a fi
cu nimicul egală.
pe un ecou de bocet
până şi în oul furnicii
dă liniştea-n sminteală
de-ntrebare, de răspuns
câmpul duminicii răvăşit
răzvrătite oasele nu vor
să recunoască nicio cale
lângă stânjenelul rupt de vânt
cu ultime puteri, mâna
dintr-un motiv abia aflat, abia ştiut
începe-a scrie
memorii ale destinului înfrânt.
Sursa foto: vavivov.com