Prin ger străin mi-e rece căutarea
Şi nici nu ştiu ce zi în tine sunt,
Ne-am rătăcit în ceaţă iar chemarea
S-a destrămat în vechiu-i legământ.
Iubitul meu, e-aşa târziu în clipe
Și ce devreme pentru ce-ar fi fost,
În stânci de dor iubirea stă să ţipe
Şi să se frângă-n vreascuri fără rost.
Văd parcă o ruletă ce trişează
În seara asta fără de noroc
Şi-n palma noastră, iată, se aşază
Un fluture cu aripi arse-n foc.
Iubitul meu, dă-i aripile noastre,
Gândeşte-te câţi maci au numărat,
Cu ele ar atinge zări albastre
Şi ne-ar găsit în verdele uscat.
Pictură – Mihai Cătrună