Într-o zi

Vom uita cum ne cheamă, vom uita că am împărțit același pat și aceeași hârtie

Când tu scriai de la un colț al paginii și eu de la altul, pixurile se întâlneau undeva la mijloc și

Se cheama că facem dragoste, când mi-ai adus de la piața Matache o inimă de bou învelită

Într-o pânză albă la fel ca în Numele trandafirului și mi-ai spus că în mine e o sărăcie lucie

Că trebuie să mănânc și să fiu fără milă când iubesc, într-o zi ne vom întâlni pe stradă

Și nu ne vom recunoaște, abia atunci vom fi în afara oricărui pericol

Tu vei fi aruncat cu totul în altă femeie, aproape beat, aproape orb, vei merge cu pașii ei

Cu gândurile ei, ea îți va spune pe unde e drumul, așa de mult m-ai iubit

Încât vei avea nevoie de un însoțitor să trăiești, eu voi plimba o pisică sau un copil

Voi da de mâncare porumbeilor șchiopi, voi hrăni cărțile bolnave, mă voi arunca în povești

Care nu au de-a face cu tine, atât de mult te-am iubit încât voi folosi un baston

Să pipăi pereții, în tot acest timp mă voi ruga în genunchi până spatele va împrăștia raze

Într-o zi ne vom întâlni pe stradă, fiecare cu handicapul lui și nu ne vom spune

Bună ziua și nici nu vom clipi când din greșeală hainele se vor atinge

Doar la capătul străzii, cumva mirați, ne vom întoarce puțin cu nările în aer

Sursa foto: 123rf.com