Ramona Müller
Şoptește-mi
cuvinte de caramel,
să ne fie dulci
mai apoi amintirile,
pe care le voi porţiona
ȋn raţii mici
și le vom consuma 4D.
Toarnă ȋn mine
rășini de indiscreţie,
să pot ȋnălţa
ȋn serpentine de anacondă
tavanul dorinţelor ludice,
calotă a unei fragile
flori de lotus.
Te caut ȋn mine
cu nesaţ stors
din venele timpului,
aritmic te simt
ȋn convulsii
ce mă topesc lasciv.
Stinge-mă,
despletindu-mi carnea
vinovată de atâtea insomnii,
evantaiele palmelor tale
strivesc fiorul tropical
dincolo de ţipătul
ȋnvelit ȋn diafane mângâieri.
Conturează-mi trupul
să pot ţâșni
din fântâni arteziene,
osândă și binecuvântare,
iubire venită
din alte anotimpuri,
cu tine mă revărs
ȋn tornada păcatelor de polen.
Abandonez
dansul de flamingo
nebuniei abisale,
ȋnainte ca sărutul rubiniu
să-mi deshidrateze
pântecul condamnat
la vâltori de vise.
În mine plouă cu perseide,
ȋn tine curge cerul,
ȋn noi zâmbesc galaxii…
Sursa foto: pinterest.com
