Romita Malina Constantin 
țin întreg pământul să nu ia anestezic cumva
(vine vântul și îl împinge vreo două zile și un pic)
timp în care pot să mă declar contemporana curvelor
din jurul unei sticle jack daniel’s
sau pot să te privesc dormind până spre amiază
(e un fel al nostru de a înfometa vorbele mari până la sălbăticie) apreciind precis pașii până când prima ta geană
va da ochi în ochi cu soarele în deplină cunoștință de cauză
ca apoi să îmi dai o îmbrățișare mare, mare, mare
în brațele tale mici
și-atunci precis mintea mea fuzionează inimii
măcar o rețetă de conservare
căci această atingere nu are egal
(știai că atunci oasele mele cresc cel mai mult?)
dar mâine am să te ajung din toate părțile
o să am părul cârlionțat
în trup voi purta o orchestră
(de asta zic că dragostea mea e frumoasă)
vom sări peste micul dejun
voi învața toate limbile pământului
și-i voi da drumul să își facă prima rotație
de-a lungul brâului tău
Sursa foto: pinterest.com
