Literatura de azi 
Săruta-mă mereu, chiar dacă
Durerea m-o răpi-n potop.
Voinţa rece nu se-mpacă
Cu-al sângelui vioi un crop.
În al petrecerii avânt
Să nu vrem cupa sfărâmată.
Pricepe că pe-acest pământ
Noi nu trăim decât o dată.
Întoarce-te spre cerul orb,
Prin ceaţa mucedă, priveşte,
Cum luna ca un galben corb
Deasupra lumii se roteşte.
Săruta-mă mereu, iubito!
Căci îmi cobeşte primprejur
Şi moartea mea a presimţit-o
Acel ce fâlfâie-n azur.
În vestejire dacă scapăt,
De-i de murit, atunci să mor.
Vreau buzele-ţi până la capăt
Să le sărut încetişor.
Albastra dormitare-a tinii
Să mi-o răsfeţi voi pregeta.
Cum fremăta-vor lin mălinii,
Etern răsune-mi: sunt a ta!
Şi ca lumina-n spume frântă,
Din cupe să nu piară-n vânt,
Prieteno, hai, bea şi cântă:
Trăim o viaţă pe pământ.
Serghei Esenin
(traducere de George Lesnea)
(sursa foto cover: stiri.tvr.ro)
