Pentru că te iubesc… Sunt fericită!

Nefiresc, sunt fericită!

chiar dacă,

în timp ce Te caut printre vise,

colțuri de stea

și spini – doar spinii au mai rămas din minunații trandafiri!?

îmi scrijelează în tălpi

-în numele iubirii,

Numele Tău.

Nefiresc, sunt fericită!

chiar dacă mângâierile Tale,

de demult,

s-au transformat-

izvorâte din fiecare fărâmă a ființei mele

în lacrimi-

ce mă strivesc fără milă

și îmi îneacă speranța că Te voi regăsi-

singurul sentiment care îmi mai pâlpâie în suflet,

într-o mare de tristețe.

Nefiresc, sunt fericită!

chiar și așa,

orbecăind prin întuneric precum un fluture

prins într-un cerc de Lumină

care înainte de a deveni uitare,

amplifică prin flacăra zbaterii de aripi

strălucirea incandescentă a zborului.

Nefiresc, sunt fericită!

Chiar dacă știu că eşti departe,

că nu-mi mai auzi,

de prea multă vreme

șoaptele.

Aș vrea doar să știi

că fiecare bătaie a inimii mele îți șoptește numele,

că fiecare vis mi Te aduce aproape,

că în fiecare gând Te regăsesc

și că nimic din toate acestea

nu mi se par nefirești…

Sunt fericită pentru că exiști,

pentru că Te iubesc…

sunt fericită!