Două surori

Telefonul zbârnâia în hol. Jana Mihailovna a sărit din pat, nerealizând ce se întâmplă. Casa ardea? Sirenele mașinii de pompieri răsunau? Sau ale poliției? Bătrâna lipăi cu picioarele goale în vestibul. Telefonul suna. Era sora ei din Tiraspol care tot timpul o telefona când dormea. Jana Mihailovna se frecă la ochi și-și ascuți urechile. Galina Mihailovna o chema să vină la ea. „Totodată vom merge și la parada militară de pe 9 mai și o să-ți mai cumperi și tu câte ceva, mai ales că la noi totul e cu mult mai ieftin decât la voi, la Chișinău. Drumul înapoi ți-l plătesc eu”, a asigurat-o soră-sa.

Jana Mihailovna a fost de acord și într-o oră se afla deja în autobuzul care gonea spre Tiraspol. Galina Mihailovna a așteptat-o în autogară și au mers împreună pe jos spre casă. Jana Mihailovna nu pregeta să se mai minuneze de străzile lungi și largi ale copilăriei sale. I se părea a fi cel mai frumos oraș din lume. Pe drum, Galina Mihailovna a început să-i treacă în revistă prețurile la produsele alimentare. Hrișca era de două ori mai ieftină. Orezul de trei ori. Zahărul de două ori. Uleiul de două ori. Macaroanele de trei ori. Ceainicele de trei ori.

A doua zi au mers la paradă, dar Jana Mihailovna abia aștepta să se termine o dată și o dată ca să dea o raită prin magazine. O trase de pulpană pe sora ei ca să plece mai repede, dar aceasta n-a vrut. Mai trecu o jumătate de oră și iar a împins-o cu pumnul în șold, făcându-i semn să se care, dar sora ei nu vru nici acum. Cum să plece, când ea era absorbită cu totul de priveliștea de pe stradă? Nici pe soră-sa nu o mai vedea, că dacă aceasta ar fi plecat acum, nu cred că ar fi observat-o. Urmărea cu gura căscată tancurile care rulau pe stradă.

Au părăsit bulevardul Lenin odată cu toată lumea, dacă nu chiar printre ultimele. Nu au mai mers acasă să mănânce, deși ambele erau lihnite de foame, ci au intrat în cel mai mare magazin din oraș. Trecând prin fața rafturilor burdușite, Jana Mihailovna s-a convins că sora ei n-a mințit-o. Totul era de două sau de trei ori mai ieftin decât la Chișinău.

Din magazin a ieșit cu o geantă gata-gata să plesnească, pe care nu putea s-o ridice singură de jos și o cărau împreună de baiere.

Jana Mihailovna nu a mai vrut să mănânce și au mers direct la autogară, unde a reușit să prindă ultimul autobuz spre Chișinău. De cum a intrat în salon, autobuzul s-a și pornit.

Ajunși în Chișinău, șoferul îi dădu jos geanta din portbagaj și bătrâna nu știa ce să facă mai departe, cu o geantă atât de grea. Ar fi trebuit să-și găsească un ajutor. Un tânăr mătăhălos îi cără geanta în stație. Nenoroc însă. Pe Ștefan cel Mare nu circulau troleibuzele și autobuzele, fiindcă socialiștii au ieșit într-un număr foarte mare în centrul orașului, paralizând circulația. Nimeni nu știa de ce protestau. Nici măcar tânărul care i-a cărat geanta. Asta însă o interesa mai puțin pe bătrână. Acum ea voia să ajungă cât mai repede acasă. Dar cum să ajungă, cu geanta asta îngrozitor de grea? Pentru prima dată în viață a cuprins-o un acces de ură turbată contra socialiștilor, din cauza cărora nu putea să ajungă acasă. Din cauza emoțiilor sau, poate a oboselii, bătrânei i se făcu rău și începu să plângă, pe banca din stație. Cui să-i ceară ajutor însă când în jurul ei nu mai era nimeni?

Troleibuzul ei circula pe două străzi mai sus. Dar cum să ajungă acolo? Încercă să care singură geanta. Nu putea. Scoase din geantă un pachet de hrișcă și-l lăsă pe bancă. Încercă din nou. O târî patru pași și începu să gâfâie. Mai deșertă pe o altă bancă un pachet de orez și altul de zahăr. Acum nici nu mai era chiar așa de sigură că erau chiar mai ieftine decât la Chișinău. S-ar putea să coste la fel sau să fie și mai scumpe. Dacă stai să convertești rubla lor în leul nostru. Mai lăsă și o sticlă de ulei. Și iar avansă un pic. Da, sigur, sigur că la noi sunt chiar mai ieftine. Când a ajuns pe strada București și a urcat în troleibuz, îi geantă i-a mai rămas doar un ceainic negru. Din care, acasă, și-a făcut un ceai. Pe care însă nu a mai reușit să-l bea pentru că a adormit cu capul pe masă.

A trezit-o din somn telefonul. Era sora ei de la Tiraspol.

(sursa foto: bzi.ro)