Ascensiunea şi căderea firmei Theranos

Cititorii rubricii CHANGE.WORLD îşi amintesc probabil despre articole precedente ale rubricii în care am descris profilul companiei „Theranos” (http://www.theranos.com/) şi al fondatoarei şi leader-ului firmei încă de la începuturile sale – Elizabeth Holmes. Părea a fi vorba despre o poveste de succes, una dintre acele legende în devenire care se întâmplă de obicei mai ales în Silicon Valley. O tânără studentă abandonează studiile academice înainte de a primi vreo diplomă pentru a înfiinţa o companie start-up, la fel cum o făcuseră cu decenii în urmă Bill Gates sau Mark Zuckerberg. Compania se află la interesecţia domeniilor de inovaţie tehnică şi răspunde unei nevoi reale a publicului. Aceste premise, plus o succesiune de decizii comerciale şi financiare inspirate, însoţite de o campanie de marketing agresivă şi eficientă asigură succesul companiei. Conducătoarea companiei devine una dintre personalităţile celebre în Silicon Valley şi intră şi în topurile celor mai influente şi mai bogate femei din lume. Până într-o bună zi când …

(sursa imaginii – http://www.bbc.com/news/business-28756059)

Flashback. Elizabeth Holmes s-a născut în 1984 la Washington, DC. Tatăl ei a lucrat pentru agenţii guvernamentale cum sunt United States Agency for International Development (USAID) în diferite ţări, ceea ce a expus-o pe Elizabeth din copilărie culturilor diferite şi nivelelor de dezvoltare şi servicii sociale şi medicale diverse din multe părţi ale lumii. Dorea să se facă medic, dar nu suporta sângele, aşa încât abandonează ideea studiilor medicale şi în 2003 începe să înveţe inginerie chimică la Universitatea Stanford. Nu va termină însă aceste studii şi nu va obţine nici o diplomă. În schimb, va răspunde chemării de a găsi un răspuns adecvat crizei medicale mondiale create de sindromul SARS prin crearea în Singapore a unei companii care detectează rapid prezenţa proteinelor care însoţesc boala. În anul următor, părăseşte studiile pentru a se dedica în întregime muncii în companie, căreia îi şi schimbă numele în Theranos (o combinaţie a cuvintelor „therapy” – terapie şi „diagnosis” – diagnostic).

(sursa imaginii http://www.nytimes.com/2016/05/12/business/embattled-blood-lab-theranos-makes-a-bid-to-regain-confidence.html)

Theranos propune o tehnologie de analize de sânge folosind un aparat numit „Edison”, care bazându-se pe efecte din fizica microfluidelor foloseşte câteva picături de sânge din deget în loc de cele câteva eprubete care sunt prelevate din vene la analizele de sânge pe care le cunoaştem. Această enormă simplificare din punctul de vedere al pacienţilor nu numai că elimină durerile şi transportul eprubetelor în condiţii speciale de la prelevare la laboratoare, dar permite şi fabricarea de truse cu care pacienţii pot recolta cele câteva picături de sânge la domiciliile lor. Distribuite prin intermediul farmaciilor, trusele capătă rapid o mare popularitate. În 2014 Holmes avea înregistrate pe numele ei 18 patente americane şi 66 de patente în alte ţări, şi era co-autoare a peste 100 de alte invenţii. Compania „Theranos”, după câteva runde consecutive de finanţare de la investitori externi, depăşise în 2010 pragul valorii estimate de un miliard de dolari, şi în 2014 era evaluată la peste 9 miliarde de dolari. Din aceştia, cam jumătate îi aparţineau lui Holmes. Bani teoretici, însă, ca orice evaluare de acest gen.

(sursa imaginii: http://www.nytimes.com/2015/12/20/business/theranos-founder-faces-a-test-of-technology-and-reputation.html)

Problemele încep în octombrie 2015, când un reportaj în „Wall Street Journal” dezvăluie că dispozitivele şi tehnologia dezvoltate şi comercializate de Theranos depăşesc şi ca scop şi ca nivel de încredere ceea ce susţine compania. În realitate, containerul miniatură folosit de Theranos nu fusese aprobat de Food and Drug Administration (FDA) decât pentru unul singur din cele 200 de tipuri de analize pentru care este folosit. La asta se adaugă o inspecţie sanitară ale cărei rezultate sunt publicate în ianuarie 2016, rezultate care indică faptul că laboratoarele din California ale companiei nu corespund normelor de sănătate şi siguranţă necesare unor laboratoare din sistemul de sănătate american. (Theranos susţine că majoritatea testelor sunt procesate în laboratoare în Arizona conforme standardelor şi că au fost luate măsuri pentru remedierea deficienţelor şi la laboratoarele din California.) Consecinţa imediată a fost suspendarea colaborării cu două dintre cele mai mari reţele de distribuire a medicamentelor din Statele Unite (Wallgreens şi CVS).

(sursa imaginii http://www.nytimes.com/2015/12/20/business/theranos-founder-faces-a-test-of-technology-and-reputation.html)

Una dintre zicalele lumii „hi-tech” este „cine nu reuşeşte, se explică”. Este ceea ce fac Theranos şi şefa ei în ultimele luni. Sub semnul întrebării sunt puse nu numai condiţiile din laboratoare şi eficienţa testelor pentru întreagă gama de servicii promise, ci şi practicile comerciale ale lui Theranos, care încurajează teste medicale (care par simple şi nedureroase) şi pentru oamenii sănătoşi, fără recomandare de la medic, în scop de prevenire şi detectare timpurie a diferitelor boli. Studiile arată însă că aceste teste rezultă şi în multe diagnostice „fals-pozitive” urmate de analize şi proceduri nenecesare mult mai costisitoare, ca să nu mai vorbim despre anxietatea şi alte probleme psihologice cauzate utilizatorilor. Există semne de întrebare şi în legătură cu tehnologia în sine – este sângele periferic recoltat dintr-o analiză în deget echivalent în proprietăţi cu sângele prelevat din vene în analizele obişnuite? Pentru a răspunde, Theranos va trebui să ridice vălul de secretizare cel puţin de pe o parte din studiile sale interne. În ultimele săptămâni au fost anunţate şi alte măsuri în cadrul recuperării imaginii şi reluării operaţiilor curente ale companiei. A fost înlocuit Directorul Executiv de Operaţii (Chief Operating Officer – COO) Sunny Balwani şi a fost lărgit comitetul de direcţie cu experţi recunoscuţi în cadrul lumii medicale şi ştiinţifice americane. Precedentele nu arată însă că piaţa şi consumatorii dezamăgiţi se vor mulţumi cu uşurinţă cu astfel de măsuri. O parte dintre foştii parteneri cer plecarea lui Elizabeth Holmes de la cârma companiei, ameninţă chiar cu suspendarea ei pentru doi ani din industria analizelor de sânge şi încep să se audă cereri de cercetări pentru stabilirea unor responsabilităţi penale. Theranos insistă că deficienţele semnalate sunt relativ minore şi remediabile, şi că ascensiunea companiei va fi reluată după remedierea problemelor.

(Sursa imaginii https://embrywomenshealth.com/theranos-lab-testing/)

Aşa cum am precizat de la început, saga companiei Theranos continuă şi nu ştim în acest moment când şi cum se va termina. Pot însă fi trase deja câteva concluzii. Una dintre ele este că investitorii şi publicul larg trebuie să fie cât se poate de circumspecţi atunci când povestea care li se vinde (sau se încearcă a se vinde) este mult prea frumoasă. O altă concluzie este că verificările suplimentare sunt de multe ori necesare chiar dacă iau timp sau sunt costisitoare, mai ales când este vorba despre tehnologii de care depinde sănătatea consumatorilor (în acest caz pacienţi). Orice investiţie în domeniul „hi-tech” implică riscuri, însă există o mare deosebire între riscurile financiare şi cele legate de sănătate. Poate că modelul „hi-tech start-up” din Silicon Valley care protejează secretele tehnologice ale companiilor nu este cel mai potrivit pentru cercetările medicale? O ultimă concluzie se referă la produsele în sine. Ceea ce este atrăgător în oferta lui Theranos este faptul că ea răspunde unei nevoi reale – cea de a face analizele medicale mai uşoare, mai ieftine, mai accesibile şi uşor de înţeles pentru majoritatea populaţiei. Theranos nu a inventat numai un produs şi o gamă de servicii care au poate nişte deficienţe care pot fi remediate sau nu. Elizabeth Holmes şi compania ei au creat o piaţă şi au concurenţi (poate mai riguroşi tehnic şi comercial) într-o industrie utilă tuturor.