Maria Morariu
A abordat stiluri precum cel ştiinţifico-fantastic, romane istorice, de dragoste, piese de teatru, ba chiar şi poezie, dar a rămas în istoria literaturii drept creatorul primului detectiv prezent într-o serie de romane poliţiste, anume Sherlock Holmes. Sir Arthur Conan Doyle (22 mai 1859 – 7 iulie 1930) avea să opteze pentru o meserie care să-i permită să se dedice scrisului, astfel că îşi ia diplomă în oftalmologie şi îşi deschide un cabinet. Succesul detectivului Holmes îi ocupa din ce în ce mai mult timp, nemailăsându-l să se ocupe de niciun alt tip de scriere. Astfel că, în noiembrie 1891 îi scria mamei sale: „Mă gândesc să-i vin de hac lui Holmes… s-o închei odată pentru totdeauna cu el. De fapt el mă împiedică să mă concentrez asupra unor lucruri mai importante.” Îşi pune planul „în aplicare”, doi ani mai târziu, în povestirea „Ultima problemă”, încercând, mai apoi, să se concentreze pe ceva scrieri cu caracter istoric, dar publicul nu îi „permite” autorului acest lux şi cere revenirea simpaticului detectiv. De-a lungul carierei lui Doyle, Sherlock va deveni personaj în 56 de povestiri şi patru romane.
„Sherlock Holmes (către Dr. Watson): Dar, numindu-l pe Moriarty criminal, îl calomniezi în faţa legii – căci în asta constă gloria şi minunăţia faptului! Cel mai mare complotist al tuturor timpurile, organizatorul tuturor lucrurilor diabolice, creierul ce controlează lumea nevăzută, un creier care ar putea să facă sau să desfacă destinele naţiunilor – acesta este omul nostru! Dar este atât de departe de suspiciunea generală, atât de imun la critici, atât de admirabil în modul de organizare şi anonimat, încât, pentru vorbele pe care le-ai rostit, el te-ar putea târî într-un tribunal şi să obţină pensia ta ca daune morale pentru calomnii aduse caracterului său. Nu este el autorul cărţii „The Dynamics of an Asteroid”, o carte ce ajunge la niveluri atât de înalte ale matematicii pure încât se spune că nu a existat niciun om în presa ştiinţifică capabil să o critice? Este acesta un om pe care să-l jigneşti? Un doctor cu gura mare şi un profesor calomniat – acestea ar fi rolurile voastre! Este un geniu, Watson!”
(„Valea teorii”, traducere Claudia Begu)
Imagine de pe sherlockian-sherlock.com
