Ana-Maria Gavril 
Zdrențuite vise de copil
Mai țopăie prin inimi
Ca un remember al unei
Dulci mângâieri de părinte
Blajin.
Ne roade dorul de pasul în țărnă,
De jocul cu gingașele păpădii,
Ne e trupul gârbovit de nevoi
Și sufletul atât de tânăr.
Se mai înfiripă câte-un vis palid
Zburând spre cât o mai fi
Mâine.
Mai timp,
Mai lacrimă,
Mai că m-aș trezi
Cu noaptea-n cap,
Să nu irosesc vreo secundă,
Mai prunc
Țopăind
Printre macii
De la a satului margine.
(sursa foto: fundaluri.ro)
