Trăiesc respirând lumea ta

O scenă. Un paravan cu cărți. Vreo 3 umbrele. Mult roșu. Voaluri. Și așteptare.

Teoretic, urma o dublă lansare (carte și cd), poeziile reunite în volumul „Oglinzi” de Camelia Radulian împreună cu piesele inspirate de aceste versuri și compuse de Dan Pantiș. În realitate, a fost un spectacol.

Chitara, cantautorii, poemele transpuse în armonii folk au ilustrat ceva care, vag, aducea aminte de acele două „mișcări” rivale, într-un fel, în mare vogă înainte de 1989: Cenaclul „Flacăra” și „Poezia muzicii tinere”.

„Trăiesc respirând lumea ta” s-a rostit la un moment dat și m-am gândit că, vrem sau nu vrem, e un motto al acestei seri de vineri. Cei peste 100 de oameni prezenți în sala de la Cercul Militar Național respirau lumea Cameliei Radulian. O lume cu multe umbre, cu nenumărate tristeți reprimate, amintiri care apasă, lovituri adânci ce izbucnesc doar în filele poeziilor ei.

Foto: Odilia Roșianu

Romulus Vulpescu a fost cel care a „împins-o” să publice prima carte – „Rug în octombrie”. Iar Dan Pantiș, prieten descoperit pe Facebook, a devenit un catalizator important al celei de-a doua – „Oglinzi”.

Foto: Odilia Roșianu

S-au perindat pe scenă mai mulți artiști alături de cei doi protagoniști: Maria Gheorghiu, Valentin Moldovan, Raul Cârstea & Adi Manolovici, Felicia Pop, Aurel Maior, Viorel Ștefănescu, precum și un grup de balerini ai Teatrului Liric din Craiova. În opinia mea, ar fi fost mai bine să avem parte de mai multe poezii din ultimul volum care tocmai se lansa, dar alegerea autoarei (care a jucat și rolul gazdei acestui spectacol) a fost cu totul alta – doar patru poeme. Păcat.

Nici nu mai știu dacă ai fost frumoasă,

dar mi te brăzdezi cu dureri

mari cât Golgotele

în hainele peste care mai treci,

în pustiu de tu

încercând să aud, din foșnetul lor,

vocea ta de vanilie,

pasul de regină a plecării,

cântecul tău de femeie

fără trandafiri.

În ciuda celor mulți trandafiri prezenți pe scenă la sfârșitul serii, versurile de mai sus ilustrează starea spectatorului din mine, în final.

***

 Putea să fie doar un zbor frânt. Un om strivit de începutul vieții primite. Camelia Radulian a ales să aibă aripi.

Galerie foto Camelia Radulian & Dan Pantiș: Monica Giurgiu