Suferință, singurătăți, moarte

Unde sunt prozatorii? m-am întrebat citind lista cărților care candidează la Premiile Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, pentru anul 2015.

5 cărți de versuri ale unor poeți consacrați. Plus un volum de poezii al unei debutante. Și o antologie de poezie contemporană românească tradusă în rusește. Dacă facem socoteala, rezultatul arată că anul trecut, în Basarabia, poeții au fost mult mai productivi decât prozatorii.

Dar care sunt titlurile nominalizate la premii de către Juriul USM, alcătuit din Ana Bantoș, Alexandru Burlacu, Vitalie Ciobanu, Adrian Ciubotaru, Em. Galaicu-Păun (președinte), Aliona Grati (secretar) și Eugen Lungu?

La secțiunea DEBUT figurează Du-te free, un volum de versuri al Aurei Maru (Ed. Cartier) și Lector in Libris – scriitori basarabeni despre lectură, carte bibliotecă: o antologie, selecție și traducere în rusă de Ivan Pilchin.

POEZIA este reprezentată de:

• La revedere, tată de Dumitru CRUDU, Ed. Tracus Arte

de câteva zile încoace/ lângă mine se așază tatăl meu/ şi tace/ după care/ se scoală şi pleacă/ şi în locul lui se așază/ din nou/ tatăl meu/ care a murit/ tatăl meu care a murit/ într-o miercuri seara/ şi a fost înmormântat/ de Paşte/ se așază lângă mine/ şi tace/ după care se scoală/ şi pleacă./ unde se duce tatăl meu?/ unde merge să doarmă peste/ noapte/ şi oare ce mănâncă seara?/ a doua zi/ m-am aşezat pe/ aceeaşi bancă./ şi lângă mine s-a aşezat/ din nou/ tatăl meu/ care murise,/ şi care semăna izbitor/ de tare/ cu tatăl meu,/ care/ a fost/ viu./ când va începe ploaia,/ va veni din nou/ tatăl meu./ spunându-mi vestea/ în aşa fel ca/ să nu mă apuce/ groaza

Scrise în momentele de veghe și în zilele de după moartea tatălui, versurile din volum au un efect terapeutic. ,,Aceste poezii m-au ajutat să nu disper și să mă țin tare – mărturisește Dumitru CRUDU. Scriind poezie în acele clipe dureroase e ca și cum ai deschide o ușă spre o altă lume și l-ai urmări cu ochii pe cel care pleacă.”

• Mâine va fi altfel de Liliana ARMAȘU, Ed. Arc

Un tulburător jurnal liric. Versuri despre (ne)iubire, înstrăinare, despre singurătate, despre dictatura banalului cotidian, despre simulacrul existențial, despre indiferența (celorlalți). Despre moarte.

Mi te-ai ascuns mereu, Tată./ Adevărat,/ mi te-ai arătat într-o mie şi unul de chipuri,/ însă niciunul nu era al tău,/ niciunul nu era al meu,/ în niciunul nun e vedeam clar/ unul pe altul.// Nu mi-ai spus nimic…/ M-ai lăsat doar să te cert,/ să te înjur chiar/ şi să te uit/ încet…// Am ajuns să nu-ţi pot zice pe nume./ Deşi atât de mult îmi doream să te pot/ chema la mine:/ „Tată! Vino, Tată!”// Când îmi era mai greu/ alergam în grădină/ şi plângeam sprijinindu-mă/ de trunchiul unui copac/ tăiat,/ imaginându-mi că e umărul tău/ zdravăn./ Îi netezeam, suspinând, coaja zbârcită/ ca și cum ți-aș fi netezit ridurile/ de pe față.// Astăzi lemnul lui îţi stă la căpătâi.

,,Mâine va fi altfel demonstrează încă o dată că Liliana ARMAŞU nu compune poezii, ci smulge crâmpeie dureroase, vii, încă aburind de-a lungul rupturii, din propria existență” – notează în prefaţă criticul literar Eugen Lungu.

• Poeme pentru Ivan Gogh (Ed. Paralela 45) reprezintă prima carte de poezie a Mariei PILCHIN. Autoarea (n. 1982) a debutat în 2013 cu două cărți de critică literară: Praguri critice (Ed. Tipo Moldova) şi De mână cu marele Joker. Eseuri literare (Prut Internaţional). Este coautoare a unor manuale școlare, critic literar, cercetător academic și lector universitar. Citind eseurile din De mână cu marele Joker am remarcat: 1. siguranța cu care Maria Pilchin se pronunță asupra unor cărți recente, de factură diversă (apărute aici și în Basarabia); 2. dezinvoltura (reală? jucată?) – căci scrisul nu-i trădează nimic din inhibiția începătorului într-ale criticii; 3. inventivitatea formală dublată de un spirit ludic.

Cât despre recentul volum – Poeme pentru Ivan Gogh – Nicolae Manolescu notează într-un articol din România literară (nr.6/ 2016): ,,Poezia Mariei Pilchin nu are nici cel mai mic aer provincial, ca şi cultura literară a poetei, în versurile ei fiind, de altfel, menţionate numele a numeroşi poeţi din toate literaturile. Poezia Mariei Pilchin denotă inteligenţă literară şi fineţe a expresiei. E nepretenţioasă şi agreabilă, de o enormă delicateţe livrescă.”

• Traducătorul de suferințe de Marcela BENEA, Ed. Prut

Prezență discretă printre poeții basarabeni, Marcela Benea (n. 4 iunie 1948) a debutat în 1974, cu volum prefațat de Grigore Vieru. „Marcela Benea ţine în mâini o floare cu care încearcă să atingă cerul, încearcă să-l facă să tremure – scria Grigore Vieru despre autoare. Cine ştie, poate că asta şi este adevărata poezie: să nu-l răstorni, să nu-i faci adâncul să tremure”.

• Formalități de Grigore CHIPER, Ed. Charmides

În acest volum al lui Grigore Chiper, Răzvan Voncu descoperă ,,un ceremonial al austerităţii”, un discurs ,,admirabil ca finețe și auto-control”, care ,,infuzează un persistent lirism al emoţiei intelectuale” (România literară, nr. 12/ 2016).

Îl cunosc pe Grigore Chiper îndeosebi din textele pe care le publică în Contrafort. Articolele lui – riguroase, profesorale, nițel manieriste – par capitole dintr-o viitoare sinteză despre literatura română. Autorul este eseist, poet, prozator, jurnalist și traducător.

Cărțile de PROZĂ nominalizate la Premiile USM sunt:

• Trandafirul pustiului de Claudia PARTOLE, Ed. Lumina, un roman despre condamnarea la moarte a Mântuitorului.
• Îngerașul purta fustă mini de Nicolae SPĂTARU, Ed. Junimea; ,,surpriza literară din 2015”, debutul în proză al autorului, după ce acesta ,,s-a făcut cunoscut ca poet și ca scriitor pentru copii” – atrage atenția Alexandru Vakulovski.
• Spirit ludic. Gravitate. Cruzime. Violență. Candoare. Istorii. Poezie. Coerență. Fragmentarism. Sau Imperiul fetelor bătrâne, de Liliana COROBCA. Un fals roman sentimental, apropiat – din punct de vedere stilistic – mai degrabă de romanul de debut al scriitoarei (Negrissimo), decât de binecunoscutul Kinderland.

Văzând această nominalizare, m-am întrebat – retoric – de ce Kinderland, mult mai izbutit și mult mai articulat decât actualul roman al Lilianei Corobca, a fost omis la vremea lui, de pe lista nominalizărilor anterioare.

LITERATURĂ PENTRU COPII

• Să mă vadă mama! De Zina CENUȘĂ, Ed. Lumina
• La balul florilor de Efimia ȚOPA, Ed. Lumina
• Ghiozdanul zburător de Nicolae POPA, Ed. Arc, un microroman
• Îngerii mării de Stela POPA, Ed. Cartier, un best-seller al editurii, desemnat drept Cartea Anului la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ediţia a XX-a, din 14-17 aprilie 2016. Autoarea este o foarte cunoscută jurnalistă de televiziune, din Republica Moldova.

CRITICĂ, ESEU

• Tratat cu literatură de Mircea V. CIOBANU, Ed. Prut

,,O carte imposibil de categorisit”; o carte cu ,,un titlu incitant” și cu un autor ,,ireductibil la tipare, la un singur mesaj, nici măcar la propriile contradicții…” Un volum care ,,este tot ce vrei, numai nu un tratat” – scrie, în prefață, Adrian Ciubotaru.

• Manierismul românesc de Lucia ȚURCANU, Ed. Cartier, un studiu consistent care îmbină perspectiva istoricului literar cu cea a criticului și a eseistului.

• Ceea ce rămâne de Valentina TĂZLĂUANU, Ed. Arc

Textele incluse în acest nou volum de eseuri punctează diversele momente ale istoriei literare basarabene, din ultimul deceniu. Valentina TĂZLĂUANU reliefează tendinţe şi evidenţiază obstacole în evoluţia realităţilor culturale, raportându-le la contextul social şi politic. Cultura este cea care rămâne după ce toate celelalte lucruri sunt date uitării – se deduce din scrierile autoarei.

Spirit sobru, elegant, lucid, Valentina TĂZLĂUANU este cunoscută în spaţiul autohton mai degrabă ca redactor-şef al revistei Sud-Est Cultural, decât ca eseistă, critic literar şi critic de teatru. Alte volume publicate: Măsură de prezenţă (1999); Discursuri paralele, (2005); Lumea după Hamlet (2011). Antologii: Teatru. Patru texte, patru autori (2000); Literatura din Basarabia în sec. XX. Dramaturgie (2004).

PUBLICISTICĂ

• Memorări necesare: O viață în dialog de Călina Trifan, ed. Lumina. ,,O sumă de interviuri, aparent fără proiect, luate în timpuri şi cu ocazii diferite” unor scriitori, pictori, jurnalişti; interviuri cu un ,,potențial narativ” și cu episoade care conțin in nuce ,,un veritabil roman” consemnează Ghenadie Nicu într-un articol de prezentare a volumului.
• Lumea Antică de Lidia CODREANCA, Ed. Arc, o culegere de scurte narațiuni & expuneri despre civilizația Antichității. Volumul a primit Premiul Cartea Cognitivă, la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret 2016, ediţia a XX-a.
• Băsesc – deci exist. Intelighenţie şi putere în România 2004-2014, Cartier. Un volum pamfletar semnat de Dorin Tudoran, o radiografie a deceniului în care Traian Băsescu s-a aflat la conducerea României.

TRADUCERI

• Mihai Eminescu, Luceafărul, trad. în rusă de Miroslava METLEAEV, Ed. Prut

Traducătoarea este și poetă, prozatoare, eseistă. A tradus din română în rusă scrieri de Constantin Noica, Mihail Sadoveanu, Nichita Danilov, Dumitru Crudu, Eugen Cioclea, Constantin Cheianu, Leo Botnaru și mulți alții.

• Instrukția dlea pobeda, prima antologie de poezie contemporană românească tradusă în limba rusă de Victoria AKIMOVA-CRUDU, Ed. Cartier.

Traducătoarea i-a descoperit pe poeții antologați la un festival desfășurat la Bistrița: ,,Acești poeți mi-au plăcut atât de mult încât am vrut să-mi împărtășesc bucuria cu alții – spune ea. De aceea cartea este subiectivă. Sunt incluși poeți care au fost recunoscuți de critica literară, au numeroase premii importante în spate. Dar sunt și autori care abia își încep cariera poetică. Sunt cei pentru care poezia este esența vieții lor. Dar sunt și cei care s-au afirmat, mai întâi, în domeniul prozei, criticii literare sau jurnalismului, iar poezia o fac «în timpul lor liber».”

,,Titlul Instrucție pentru evadare îi aparține Victoriei Akimova-Crudu – atrage atenția Gheorghe Erizanu, directorul editurii. Efortul Victoriei a fost imens. Poezia română sună foarte proaspăt în rusă. E ca o rouă peste țeava automatului Kalașnikov într-o dimineață cu soare din Ural.”

• Ana Ahmatova, Mătănii, traducere în română de Leo BUTNARU, Ed. Tracus Arte.

Leo Butnaru este poet, prozator, eseist şi traducător din literatura universală. Traducerile sale în româneşte din scriitorii avangardei ruse şi ucrainene, eseurile despre această mişcare culturală sunt resurse necesare şi obligatorii pentru oricine cercetează fenomenul avangardismului. Iată cum sună – în traducerea lui Leo BUTNARU – un poem semnat de Ana Ahmatova, inclus în volumul Mătănii: Viața mi-i clară ca un izvor/ Și nu pot fi o prezicătoare, – / Pur și simplu eu nu pot cânta/ Sub zăngănitul cheilor de închisoare (Ana Ahmatova, Răspuns)

(foto: Odilia Roșianu)