Spune nu laptelui!

There’s more cruelty in a piece of cheese, a cup of yogurt or a glass of milk than meat! 

Spuneam pe la începuturile acestor vegpoveşti, cu toată convingerea, că 75 % din populaţie prezintă intoleranţă la lactoză, dar şi că mulţi dintre cei care consumă lactate o viaţă întreagă ajung, la bătrâneţe, alţii chiar mai devreme, să sufere de osteoporoză şi alte asemenea afecţiuni despre care se spune că ar apărea în urma unor carenţe de calciu în oase. Păi, dacă omul şi-a băut cei „doi litri” de lapte pe zi, şi-a asigurat necesarul de smântână, unt, caş, caşcaval, iaurt, brânză uscată, mucegăită, aurie, ruginie etc., de unde osteoporoza? Urmăream la un moment dat un documentar, dintre cele pe care vi le recomandasem în primul articol, unde un specialist în medicină, cu studii la Harvard (nu oriunde!), comenta că laptele altor specii (desigur, extrem de bogat în calciu, dar şi în grăsimi nesănătoase), nu face decât să extragă calciul din oase. Explicaţia: specialiştii în nutriţie, dar şi în medicină, aduc drept argument efectul anti-acidifiant pe care calciul îl are, iar pentru a combate efectele negative ale acidităţii provocate de lapte şi a se alcaliniza, organismul utilizează calciul existent în oase. Acum devine totul clar. Bem lapte pentru calciu, dar tocmai el ne mănâncă calciul (paradoxal!). În plus, corpul uman este capabil de a-şi crea de unul singur o cantitate semnificativă din necesarul de calciu, de a-şi forma rezerve, aspect valabil în cazul multor minerale.

În fond, de unde până unde ne-a venit ideea că ar fi necesar să consumăm laptele altor specii? Nu este nevoie. Singurul lapte care ne este destinat este cel matern. Laptele de vacă este creat pentru viţei, laptele de capră, pentru iezi, laptele de oaie, pentru miei etc. Dacă consumul de lapte de vacă ni se pare firesc, de ce la fel de firesc nu ar putea fi şi consumul de lapte de girafă, zebră, rinocer, pisică etc.? În plus, daţi-mi de veste dacă veţi vedea vreodată o pisică sugând lapte de la o vacă sau invers!

Trebuie înţeles un fenomen extrem de important: laptele (matern!) se recomandă doar pentru primii ani de viaţă. S-a dovedit ştiinţific că lactoza din lapte, pentru a putea fi digerată, este necesar ca organismul să producă enzima numită lactază, dar lactaza dispare după primii ani de viaţă. Cu alte cuvinte, organismul ne trimite semnale că nu mai are nevoie de lapte, că nu mai are nevoie de laptele propriei specii din care face parte. Imaginaţi-vă şocul pe care îl suportă atunci când îi este administrat un lapte străin, cu o structură şi o compoziţie care nu au nimic în comun cu laptele uman.

Ştiaţi că laptele se numără printre cauzele principale care duc la apariţia cancerului? Cancerul de care fugim cu toţii, acelaşi cancer care răpune tot mai multă lume, fără să ţină cont de rasă, vârstă, religie, naţionalitate. Consumând lapte nu facem decât să îi administrăm organismului cantităţi însemnate de estrogen, un hormon foarte periculos care provoacă cancerul de prostată, de ovare, de sân etc. Dincolo de cancer, laptele nu se opreşte aici, mai poate provoca apariţia unor afecţiuni ale stomacului şi colonului, artrită, acnee, anemie, alergii, obezitate, inflamaţii şi dureri ale articulaţiilor, boli cardio-vasculare, celulită ş.a.

În ceea ce priveşte laptele produs în ferme, acesta, dincolo de hormoni, mai vine la pachet cu alte „daruri”: antibiotice, analgezice, dioxină, toate cu efecte distrugătoare asupra organismului uman. Ba mai mult, majoritatea laptelui din comerţ este mai degrabă un pseudo-lapte, conţinând apă, seu, uleiuri vegetale hidrogenate, aditivi, sare, făină de oase etc.

În final, laptele nu este bun pentru că se naşte din şi prin violenţă. Pentru că vacile nu pot produce lapte decât în timpul sarcinii şi după această perioadă, ajung să fie inseminate artificial anual. Viţeii, abia fătaţi, sunt luaţi cu forţa de lângă mamele lor, pentru a-i împiedica să sugă laptele care li se cuvine, natural. De ce? Ca noi să îl cumpărăm şi să ne îmbolnăvim, fireşte. Mă întreb, adesea, câţi bani suntem încă dispuşi să investim în boli şi durere?

Se iveşte deja, cu siguranţă, în minţile voastre întrebarea: de unde îmi iau calciul? Sunt alternative nenumărate: laptele vegetal de migdale, cocos, cânepă, susan prezintă o grămadă de beneficii pentru sănătatea noastră. Însă există şi alte surse care ne pun la dispoziţie cantităţi însemnate de calciu pe care organismul este capabil să îl asimileze integral. De pildă, seminţele de chia conţin de 5 ori mai mult calciu decât laptele, dar bogate în calciu sunt şi nucile, spanacul, varza, broccoli etc.

(foto: Geena Scarpete)

În secolul XXI, omul încă mai crede în mituri. Omul se desparte atât de greu de poveşti care i-au fost vândute ani la rând, poveşti de pe urma cărora unii s-au îmbogăţit, iar alţii s-au îmbolnăvit. Omul ţine cu dinţii de lucruri care nu îi aparţin şi care, mai mult, nici nu îi fac bine. Este chiar atât de greu de înţeles că laptele nu are cum să facă bine pentru că dacă ar face bine, nu ar exista intoleranţa la lactoză, osteoporoza în rândul consumatorilor de lactate, alergiile în rândul copiilor? Personal, lactatele mi-au făcut tot timpul rău, de aceea le consumam cât mai rar şi doar pentru că am fost şi eu cândva adepta aceloraşi mituri. Mă forţam să beau lapte, deşi ştiam că urmează să mă simt rău. Sunt mulţi copii care, odată trecuţi pe lapte de provenienţă animală, dezvoltă alergii serioase, ajungând să prezinte chiar simptome similare cu ale astmului. Laptele nu este bun, laptele nu este creat pentru tine, laptele nu prezintă nici măcar un beneficiu, laptele te îmbolnăveşte. Eu am ales să îl exclud complet, tu ce mai aştepţi? Şi nu uita: văcuţele nu sunt fericite, tot aşa cum nu sunt nici mov. Văcuţele nu trăiesc într-un peisaj de basm ca cel prezentat în diversele reclame şi nu doresc ca tu să le bei laptele. Văcuţele nu trebuie mulse, aşa cum, probabil, îţi imaginezi, pentru că nici femeia, după ce renunţă la a-şi mai alăpta copilul, nu continuă „să mai fie mulsă”.

Astăzi, trebuie să iei o decizie. Dă naştere unei poveşti noi, unei lumi diferite, în care oamenii reuşesc să supravieţuiască altfel!

(sursa foto cover: peta2.com)