Maria Morariu 
„Odată ce ai zburat, vei păşi pe pământ cu ochii aţintiţi spre cer.” – Leonardo da Vinci
O adevărată întruchipare a conceptului de geniu creator din perioada de apogeu a Renaşterii, Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452 – 2 mai 1519), a fost un personaj tipic al acestei epoci: pictor, arhitect, sculptor, muzician, poet, chimist, anatomist, fizician, literat şi inginer, fiind considerat cel mai mare inginer al tuturor timpurilor. Printre invenţiile sale se numără: costumul de scafandru, colacul de salvare, mitraliera, tancul, planorul, helicopterul, paraşuta, automobilul, submarinul, orologiul hidraulic, scara extensibilă, o pompă cu aburi etc. Marele neajuns al acestui geniu universal era ca întreţinea în el o veşnică nelinişte; Da Vinci n-a dus niciodată până la sfârşit nimic din ceea ce îşi propusese să facă. A trăit 67 de ani, dar producţia lui artistică este redusă, chiar şi faţă de a acelor artişti care au murit de tineri.
Cina cea de taină
Din toată arta sa se desprinde cu uşurinţă drept cel mai celebru portret realizat vreodată, „eternul feminin”, Mona Lisa sau Gioconda. Pictura este mică, doar 77 x 53 cm, iar culorile folosite sunt sumbre. Nici semnată, nici datată, lucrarea lui de Leonardo da Vinci a fost pictată pe lemn de plop şi se bănuieşte că a fost realizată între anii 1503-1506, pentru că aşa ne spune Giorgio Vasari, primul biograf al artistului, în lucrarea „Vieţile pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor”, publicată la Florenţa în 1550.
De fapt, Vasari este cel care a numit primul opera lui Leonardo Mona Lisa care, până atunci, nu avea nicio denumire. „Identitatea” Mona Lisei este atribuită Lisei Gherardini, soția lui Francesco del Giocondo, comerciant florentin, dar, pe de altă parte, misterele identităţii sale sunt o parte esențială a interesului pentru ea. În fapt, frumosul etern al Mona Lisei permite tuturor să dea frâu liber imaginaţiei şi dorinţei de a fi o parte din “misterul”ei.
Omul vitruvian
Anatomistul Leonardo da Vinci a lăsat moştenire o colecţie impresionantă de studii, note şi manuscrise, circa 13.000 de pagini, la care a lucrat aproape zilnic, de-a lungul întregii vieți, acestea fiind scrise în oglindă, deoarece Da Vinci era stângaci. Reproducem aici un sonet plin de „sfaturi” pentru sănătate, în traducerea lui C.D. Zeletin.
Sonet
Respectă astea pentru sănătate:
cinezi puţin. Mănânci când foamea-i dură.
Să mesteci bine, să nu bagi în gură
decât uşoare şi fireşti bucate.
Fugi de furii, de aer ce stricat e,
fii sceptic de a leacurilor cură;
să nu dormi la amiazi, căci e tortură,
iar după prânz nu sta adus pe spate.
În vin puţin dar dens să-ţi stea râvnirea;
nu-l bea pe gol stomac şi nu-ntre mese;
nu-ntârzia nici nu-ţi grăbi ieşirea.
Cergi când te culci uşor să te apese,
nu faţa-n sus, nu barba-n piept: strici firea,
iar cu mişcarea să nu faci excese.
Fă din odihnă şi din zâmbet rege.
Fugi de desfrâu. Dieta fie-ţi lege.
Imagini de pe youtube.com
