Şi azi

Cel ce vine pe-asin şi azi e stăpân,

Dar loc nu mai are în gândul păgân.

Cu vremea trecută, credinţa pierdută

Cu greu se întoarce în sufletul spân.

Şi azi înverzită natura e toată,

Şi azi se bat ramuri în sălcii ce plâng,

Dar omul ce umblă cu fruntea plecată

Timp n-are să vadă pe Domnul trecând.

Degeaba El bate la porţi ferecate,

Sub bolţi de verdeaţă, câini răi îl pândesc,

Aşa cum odată,intrând în Cetate,

Ai săi îl aclamă, apoi îl răstignesc!

Cei vindecaţi de boli, iertaţi de păcate

Şi azi peste faţă cu sete-l pleznesc,

Cu inimi de piatră şi mâini nespălate,

Arginţii-şi împart şi cu ei se fălesc.

Şi azi fariseii i-aştern la picioare

Coroane de flori şi stâlpări de măslin,

Da-l vând apoi, ca Iuda în Joia cea Mare,

Cu-a lor necredinţă sporind al Lui chin.

Bucăţi din cămaşa-i udată cu sânge,

Rătăcite prin lume şi azi ne-amintesc

De dragostea Lui, ce ştia că va plânge

Pentru iertarea celor ce şi azi îl hulesc.

(sursa foto: ironicblonde.com)