primăvara blândă

…îmi cad pe frunte fulgii grei, acum la Alba din nou ninge, îmi plouă tâmpla ghiocei și primăvara mea mă plânge, s-anină gândul ce-i grăbit să soarbă-n pace ceai de tei și poate că prin veac colindă cu lacrimi primăvara blândă miroase-a iarbă și-a descânt, foșnește frunza printre muguri plesniți în vintre roz de vânt […]

Abonează-te și ai acces instant la toate articolele de pe site. În cazul în care esti deja abonat, folosește pagina de autentificare.