Literatura de aziLiteratura de azi
17.01.2016

Scrisoare deschisă către Ministrul Învățământului

Am primit la redacție din partea uneia dintre cititoarele revistei Literatura de azi, profesoară în învățământul preuniversitar, o scrisoare deschisă adresată domnului Adrian Curaj, ministru al Învățământului în guvernul actual.

O supunem atenției dumneavoastră, sperând, de asemenea, să ajungă și la destinatar.

***

Stimate domnule Ministru Adrian Curaj,

Am citit mesajul de pe coperta paginii https://www.facebook.com/adrian.curaj/?fref=ts (Nu e suficient să ai o viziune, este important să ai în spate acea emoție fantastică ce vine din dialog, din participare și apoi să ai forța de a o face realitate.) Interesant! Viziune… da, nu e suficientă! Dialog… există în realitate? Am completat și chestionarul online, citind în prealabil variantele, trei la număr, de plan-cadru. Dar… Am rămas cu sentimentul neputinței! Problemele sistemului nostru de învățământ derivă din multe lucruri pe care am să le trec în lista de mai jos, invitându-vă, cu tot respectul, la un dialog punctual:

  • Numărul prea mare de elevi într-o clasă;
  • Integrarea copiilor cu deficiențe de învățare în învățământul de masă, fără a avea profesor de sprijin;
  • Lipsa psihologului școlar în fiecare unitate;
  • O dotare mult rămasă în urma cerințelor unui învățământ european;
  • Lipsa spațiului, căci puține școli își pot permite luxul de a avea spații pentru laboratoare și ateliere;
  • Programele școlare nu doar că sunt prea stufoase; ele ar trebui schimbate, astfel încât să formeze elevul absolvent de fiecare ciclu în parte să-și descopere inițial abilitățile, urmând progresiv să aprofundeze competențe pe baza posibilităților individuale;
  • Nu orice om e capabil să urmeze „studii înalte”, dar orice om e bun la ceva. Școala va răspunde nevoilor societății actuale abia atunci când a fi capabilă să descopere în fiecare individ în parte abilitățile. Nu se poate și nu se va putea nicicând realiza acest lucru, dacă unui cadru didactic îi revine pe oră sarcina de a lucra cu un efectiv îngrozitor de mare. Legea învățământului ar trebui, în primul rând, să apere elevul prin dreptul lui de a i se acorda atenție. Se va putea face acest lucru abia atunci când, preluând idei occidentale, un cadru didactic va avea în grijă un număr mult redus de elevi pe oră/ clasă, după caz, așa cum în sistemul sanitar se vorbește de număr de paturi. Eficiența actului didactic, dar și calitatea va crește prin acordarea unui mai mare număr de minute per elev și nu unei clase de 35 de copilași. O clasă din 35 de elevi alcătuită din elevi cu potențial atât de diferit de învățare nu va da niciodată aceleași roade cu clase de 10 -15 elevi, elevul fiind tratat cu adevărat diferențiat, ținându-se cont de puterea reală de învățare;
  • Învățământul de masă trebuie să dea șanse egale elevilor. Atunci trebuie pași mici. Programe mai aerisite. Manuale moderne, elaborate ținând cont de metode activ-participative. Baterii de teste naționale pe discipline, gratuite, la final de unitate de învățare, la teze, la final de an. Examen pentru a intra la liceu. TREBUIE să renunțăm la Evaluarea Națională. Performanța va crește dacă elevii se vor pregăti pentru un anume liceu, deoarece fiecare unitate liceală va dori să aibă elevi buni și foarte buni. Investiții masive în Școli Profesionale, unde accentul să cadă pe fiecare elev în parte, practica fiind elementul de bază.
  • Includerea în catedră, în cazul disciplinelor (Limba și literatura română și matematică) a câte două ore de pregătire suplimentară pentru clasa a VIII-a. Adică la o normă de 16 ore, două să fie, până la 18, de pregătire pentru examenul, fie el de Evaluare Națională (dacă se va menține această formă de evaluare) sau pentru examenul de admitere la liceu (dacă se va ține, în sfârșit cont de propunerile profesorilor, să se dea examen de admitere la liceu);
  • Existența unei norme de bibliotecar în ORICE școală din România;
  • Istoria, tradiția, limba maternă ca limbă de studiu (româna, în cazul nostru) să fie la loc de cinste, nu doar prin ore alocate, ci și prin nereducerea numărului de ore la disciplinele Limba și literatura română (5 ore pe săptămână la clasele a V-a și a VI-a ar fi un pas înainte), dar și prin repartizarea unui număr mai mare de ore studiului istoriei naționale.

În cazul meu, nu e viziune, ci, cu voia dumneavoastră, e un punct de vedere în urma a mai mult de 14 ani la catedră, în învățământul preuniversitar. Continuând citirea mesajului de pe pagina dumneavoastră oficială de Facebook… participare… Asta fac, scriindu-vă public! Mă implic, deoarece este necesară o schimbare, dar nu doar de dragul schimbării! Decât să facem mai rău, mai bine să lăsăm lucrurile cum sunt!

Schimbarea planurilor-cadru implică și dotare și spațiu și corp profesoral format sau chiar supus unei reconversii profesionale, dar și fonduri.

„… forța de a o face realitate!”… ultima parte a mesajului care, ce-i drept, m-a cucerit! Forța nu este la un profesor de mediu rural ca mine, dar realitatea, da!

Succes!

Cu stimă,

Ana-Maria Gavril

1.945 cititori