Muzeul Național de Artă al României anunță un dublu-eveniment pentru data de 12 iunie 2026: deschiderea expozițiilor „Brâncuși. Sindromul” și „Muzeul Muzeelor”.

„Brâncuși. Sindromul” este prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și propune publicului o perspectivă aparte asupra influenței operei sale, analizând diversele tipuri de discursuri artistice construite în jurul lucrărilor și personalității celui mai important sculptor modern, din perioada interbelică până la ora actuală. Două fire narative, care se întrepătrund pe parcursul ultimului secol, pot fi puse sub semnul unui veritabil sindrom Brâncuși, devenit endemic în cultura românească. Pe de-o parte, expoziția arată forța modelatoare și dominatoare a personalității și operei brâncușiene asupra artei moderne și contemporane românești. Pe de altă parte, expoziția surprinde felul în care se formează și se propagă în spațiul vizual românesc figura mitică al lui Brâncuși, ca simbol național, cultural și spiritual.

Parcursul expozițional reunește lucrări care urmăresc atât imaginea artistului, cât și ecourile formale, simbolice și critice ale creației sale. Publicul va putea vedea, între altele, portrete ale lui Brâncuși semnate de M.H. Maxy, Theodor Pallady și Milița Petrașcu, lucrări-omagiu realizate de M.H. Maxy și Vasile Dobrian, sculpturi de Milița Petrașcu, Irina Codreanu, Hans Mattis-Teutsch, Ion Irimescu, George Apostu, Ovidiu Maitec sau Vasile Gorduz, precum și interpretări și recuperări contemporane ale motivelor brâncușiene – de la studiile lui Paul Neagu după „Pasărea în spațiu”, „Peștele”, „Domnișoara Pogany”, „Pasărea măiastră” și „Coloana”, până la lucrări de Iosif Kiraly, Teodor Graur, Mircea Cantor, Vlad Nancă, Michele Bressan sau Dan Perjovschi.

Odată cu consacrarea globală a lui Brâncuși, îndeosebi după 1970, ca „părinte al sculpturii românești”, figura lui devine tot mai apăsătoare în contextul în care nu doar în sfera culturală sonoritatea numelui său crește, ci se răspândește necontrolat în spațiul public. Astfel se ivesc în locurile cele mai diverse mini-coloane ale infinitului, mese ale tăcerii sau porți ale sărutului, golind de sens aceste repere-cheie ale creației sale, declanșând o invazie a kitschului, care merge de la utilizarea acestor bine-cunoscute forme ca decorațiuni pe o serie infinită de produse, de la coperte de caiet sau de carte la pachete de țigări.

Începând cu anii 90, fenomenul Brâncușomaniei, neafectat, ba chiar intensificat odată cu schimbarea de regim, este documentat, analizat și pus în discuție de către artiști precum Iosif Kiraly, Teodor Graur, Dan Perjovschi sau Mircea Cantor. Curatoriată de Judit Balint și Erwin Kessler, expoziția Brâncuși. Sindromul chestionează și pune în paralel toate aceste discursuri diverse, atât artistice, cât și din afara sferei artei, dezvoltate în jurul numelui și operei lui Brâncuși, oferind o imagine complexă a ceea ce înseamnă influența sa asupra spațiului social, cultural și imaginar românesc.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12 iunie – 25 octombrie 2026, la MNAR (A4, sălile 6, 7, 8).

„Muzeul Muzeelor” reprezintă o ocazie unică de a vedea în același spațiu peste 100 de piese excepționale, selectate din patrimoniul a 20 instituții muzeale din diverse regiuni ale țării, precum și din colecțiile permanente ale Muzeului Național de Artă al României, aduse împreună sub cupola Palatului Regal.

Curatoriată de Erwin Kessler, Emanuela Cernea, Mălina Conțu, expoziția a fost concepută ca o veritabilă carte de vizită. „Muzeul Muzeelor” propune totodată o hartă a capodoperelor pe care publicul le poate descoperi de-a lungul întregului teritoriu național. Demersul curatorial urmărește configurarea unei hărți culturale muzeale cu potențial de a genera un impact semnificativ asupra turismului cultural în România.

Expoziția oferă publicului un parcurs complex, în care se întâlnesc tehnici și cronologii variate: de la idoli neolitici și statui antice, la pictură și sculptură, manuscrise, obiecte de cult, țesături și broderii prețioase. Conceptul de expunere este unul neconvențional, invitând privitorul să regăsească legăturile dintre aceste opere provenite din epoci diferite, reunite în același spațiu. Ansamblul acoperă o perioadă de peste cinci milenii, ilustrând bogăția și diversitatea patrimoniului cultural național.

Printre piesele emblematice ale expoziției se numără Șarpele Glykon, una dintre cele mai spectaculoase lucrări antice păstrate în colecțiile muzeale din România, prezentată pentru prima dată publicului bucureștean. Neexpus din septembrie 2024, de la închiderea pentru reabilitare a Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Șarpele Glykon devine una dintre marile atracții ale expoziției „Muzeul Muzeelor”. Alături de această piesă remarcabilă, expoziția aduce în prim-plan un ansamblu extraordinar de artefacte preistorice aparținând culturii Gumelnița, ale căror forme din lut, cu valențe surprinzător de moderne, invită la o privire nouă asupra artei străvechi. Publicul va putea descoperi statuete, vase zoomorfe și antropomorfe, care ilustrează rafinamentul plastic și forța simbolică a uneia dintre cele mai fascinante culturi eneolitice din sud-estul Europei.

Selecția este completată de capodopere și obiecte de patrimoniu din epoci și domenii diverse: manuscrise rare, broderii medievale, icoane, pictură și sculptură europeană, grafică, artă românească modernă și artă orientală. Printre lucrările expuse se numără Tetraevangheliarul lui Gavril Uric, Crucea de procesiune dăruită de Alexandru Lăpușneanu și Doamna Roxanda, lucrări de Rubens, Dürer, Mucha, Bonnard, Cézanne, Rodin, Bourdelle, Gustav Klimt, Camille Claudel și Henry Moore, repere ale artei românești semnate de Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Marcel Iancu, Victor Brauner, Horia Bernea sau Corneliu Baba, precum și xilogravuri japoneze de Kitagawa Utamaro și Katsushika Hokusai, inclusiv celebra imagine Marele val de la Kanagawa.

Găzduită în spațiile dedicate expozițiilor temporare din sediul central al MNAR, „Muzeul Muzeelor” va fi deschisă publicului în perioada 12 iunie – 4 octombrie 2026.

Ideea centrală este consacrarea muzeului ca un spațiu al plăcerii estetice, bucuriei intelectuale și spirituale, dar și al libertății publicului de a descoperi și asocia frumosul și binele dincolo de timp, de granițe stilistice sau de delimitări muzeografice.

Partener oficial: Banca Transilvania

Expoziții realizate cu sprijinul: Asociației Prietenii MNAR

Parteneri instituționali „Brâncuși. Sindromul”: Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Centrul de Cultură „George Apostu”, Bacău, Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad, Muzeul Băncii Naționale, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), Muzeul Național de Istorie a României. Cu sprijinul: Institutul Cultural Român.

Parteneri instituționali „Muzeul Muzeelor”: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Biblioteca Academiei Române – București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” – București, Muzeul Național de Istorie al României – București, Muzeul Municipiului – București, Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” – Câmpina, Muzeul de Artă – Craiova, Muzeul de Artă – Constanța, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Mitropoliei Moldovei – Iaşi, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa – Oltenița, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” – Ploiești, Complexul Muzeal Național Neamț – Piatra Neamț, Muzeul Național Brukenthal – Sibiu, Muzeul Național Peleș – Sinaia, Muzeul Național de Artă – Timișoara, Muzeul de Artă „Dinu și Sevasta Vintilă” – Topalu, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” – Tulcea, Muzeul Județean „Aurealian Sacerdoțeanu” – Vâlcea.

Post-ul Două expoziții-eveniment la Muzeul Național de Artă al României apare prima dată în Literatura de azi.

Pe 10 mai, la Palatul Culturii din Târgu Mureș, începe seria de concerte care va continua la Bistrița, Deva, Sibiu, Caracal, Port Cultural Cetate, București și Bacău. Programul propune o explorare a tangoului dincolo de formulele consacrate, într-o construcție care privilegiază expresia, detaliul și coerența muzicală.

Sunt reunite lucrări cunoscute precum La Cumparsita, Historia de un amor, Zaraza, alături de tangouri românești din perioada interbelică, readuse în circulație prin aranjamente semnate de compozitorul Ioan Dobrinescu. Acestea aduc împreună rigoarea scriiturii clasice și libertatea stilului de cabaret, fără a estompa identitatea fiecărui registru

Tangoul are o forță aparte: e muzica sincerității și a emoțiilor nerostite. Este un repertoriu care cere asumare și atenție la fiecare frază, pentru că fiecare piesă spune o poveste recognoscibilă, spune Ion Bogdan Ștefănescu.

Turneul continuă o direcție construită în timp: aceea de a propune formule camerale accesibile, fără a simplifica discursul artistic, și de a menține o relație directă cu publicul din fiecare oraș.

ITINERAR:

10 mai – Târgu Mureș, Palatul Culturii, Bilete la CONCERT CAMERAL

11 mai – Bistrița, Palatul Culturii, Bilete Bistrița: Concert „Flautul Fermecat”: Tango con Brio – 11 mai, ora 19:00 – Palatul Culturii Bistrița – iaBilet.ro 

12 mai – Deva, Sala Pro Arte, Intrare liberă

13 mai – Sibiu, Sala Thalia,  Bilete Sibiu: Recital „Flautul fermecat” – 13 mai, ora 19:00 – Filarmonica de Stat Sibiu – Sala Thalia – iaBilet.ro

16 mai – Caracal, Teatrul Naţional, Intrare liberă

17 mai – Port cultural Cetate, Intrare liberă

20 mai – București, Ateneul Român, Turneul Național Flautul Fermecat – Ediția a XV-a

22 mai – Bacău, Centrul Cultural „George Apostu”

PROGRAM MUZICAL:

Julio César Sanders                 – Adios muchachos

Nilo Mendez                           – Aquellos Ohos Verdes

Gherase Dendrino                   – Tangoul de demult

Angel Villoldo                        – El Chachorrito

Carlos Gardel                          – El dia que me queiras

Angel Villoldo                        – El Choclo

Ionel Fernic                             – Scrisoare de-amor

Carlos Amaran                        – Historia de un amor

Isolina Carillo                                     – Dos Gardenias

Ioan Dobrinescu                      – Tangoul elicei

Gerardo Matos Rodrigues       – La Cumparsita

Maria Grever                          – Jurame

Ion Vasilescu                           – Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara

Sebastián Yradier                    – La Paloma

Ionel Fernic                             – Iubesc femeia

Francisco Lomuto                   – Sombras, nada más

Benjamin Tagle Lara              – Zaraza

Turneul Flautul Fermecat a debutat cu 15 ani în urmă ca un proiect dedicat promovării flautului în context cameral, dar edițiile succesive au construit un public care urmărește evoluția repertorială a artistului. De la baroc la tango, firul roșu a rămas același: apropierea muzicii de spectator prin întâlniri care nu sunt ceremonioase, ci vii.

Ion Bogdan Ștefănescu, protagonist al Turneului Național Flautul Fermecat inițiat în 2012, este solist al Filarmonicii „George Enescu” și profesor la Universitatea Națională de Muzică București. Cariera sa impresionantă include peste o mie de recitaluri și concerte clasice, participări la zeci de festivaluri internaționale, crearea unor ansambluri inedite – Flaut Power și Barock Orchestra – precum și colaborări cu muzicieni din cele mai variate genuri muzicale: Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Mike Godoroja, Berti Barbera, Nicu Patoi, Grigore Leșe sau celebra formație Iris.

Ion Bogdan Ștefănescu cântă la un flaut Muramatsu de 18K.

Turneul Național Flautul Fermecat: Tango con Brio este un turneu Pro Contemporania  din seria Turnee de Poveste.

Detalii pe: Turnee de poveste | Flautul fermecat 2026 – Tango con brio • Ion Bogdan Ștefănescu, Mircea Marian, Clementina Ristea Ciucu

Instagram: www.instagram.com/flautul_fermecat?igsh=MXB6aWx4eWR1anpwOQ==

Facebook: www.facebook.com/flautulfermecat

Spot video: https://youtu.be/AUIPBbVioT0 

Producător: Pro Contemporania

Parteneri instituţionali: Institutul Cultural Român, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română

Parteneri: The Culture Club, ACTA

Partener de mobilitate: Animawings

Sponsori: Profi, Orkla Foods, Grand Hotel Continental, Aqua Carpatica, YOKKO

Partener privilegiat: European Academy of Science and Arts

Parteneri culturali şi organizatori locali: Filarmonica George Enescu din Bucureşti, Centrul Cultural Drăgan Muntean Deva, Primăria Municipiului Deva, Colegiul Național Decebal din Deva, Primăria Municipiului Bistriţa, Centrul Cultural George Coşbuc din Bistriţa, Palatul Culturii din Bistriţa, Filarmonica din Târgu Mureş, Filarmonica din Sibiu, Centrul cultural George Apostu Bacău.

Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Regional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Mediatrust, Liternet, Agenția de carte, Literatura de azi, Ziarul Metropolis, RFI România, Cronicari digitali, www.demilioane.ro, Ordinea Zilei.

Post-ul Tango con Brio apare prima dată în Literatura de azi.

Post-ul Ana Blandiana, laureata Premiului Literar „Zbigniew Herbert“ 2026 apare prima dată în Literatura de azi.

Dar astăzi, după atâta auto-referențialitate de tip postmodern și meta-literatură ajungând să sufoce un firav fir epic, mărturisesc că îmi e un pic dor de iluzia realismului unui Balzac, Flaubert, Tolstoi, Preda. Am fost, de pildă, mai demult la un spectacol care mă interesa la superlativ prin tema lui (avorturile criminalizate în regimul trecut), dar până să ajungem la temă, a trebuit să înghițim nenumărate și obositoare „paranteze” în care se vorbea, cu efecte de un comic forțat, despre spectacolul cu o tematică atât de gravă.

Iată de ce înaintea Visului unei nopți de VaMă, subintitulat „spectacol manifest” și „comedie meta”, parafrazând transparent titlul piesei shakespeariene, mă puteam aștepta la o nouă dez-iluzionare realistă și la etalarea acelorași atribute postmoderne: artă făcută de oameni citiți pentru oameni citiți, referințe teoretice recunoscute imediat de către cei deja câștigați de teoriile respective, în sfârșit, secvențe, dialoguri, episoade, scene întregi în care ce se întâmplă să fie substituit prin ce se vorbește despre ce urmează să se întâmple. Speranța mea că va fi un spectacol substanțial s-a legat de un fragment din prezentarea de pe site-ul TNB: „Am adunat 10 actori pe o plajă, care se încăpățânează să își joace temerile pe un text adnotat cu pixul. Să le confrunte pe scenă printr-o comedie meta despre dezumanizarea indusă de online și de inteligența artificială.”.

Și așa a fost: perspectiva meta-dramatică a devenit curând, după debutul spectacolului independent, regizat de Armine Vosganian, după o idee de Theo Herghelegiu, chiar perspectiva dramatică. Comedia s-a dovedit a fi una neagră și, înspre final, o dramă în toată puterea cuvântului. Reținerile mele în privința ostentației postmoderniste nu-și aveau logica aici, fiindcă firul principal al spectacolului este legat strâns de dramele reale ale artiștilor în lumea tehnologizată și marketizată de azi. Așa cum minus ori minus dă plus, „comedia meta” ori „comedia meta” (mise en abyme în mise en abyme) a dat drama creatorului a cărui viziune este supusă regulilor nemiloase ale profitului imediat.

Cu o inteligență la rândul ei artistică, regizoarea a utilizat registrul comic pentru a capta spectatorul în buna tradiție a efectelor ilariante stârnite de o situație, o confuzie, un defect al personajului, un dialog cu vivacitate, trimiteri la alte situații, personaje, moravuri actuale. Visul unei nopți de VaMă este plin în prima lui parte de asemenea flash-uri comice și ironice, într-un fel de efervescență intelectuală acidulată ca o șampanie franțuzească. Pe alocuri, râzi cu lacrimi de avatarurile fostelor vedete în lumea de azi, look-ul și ifosele lor desprinzându-se parcă de la sine din emisiunile duminicale de după-amiază pentru nostalgici, de la posturi TV tot mai greu de găsit în bandă. Astfel, cuplul format din une grande dame cu gesturi comme il faut, de Carla Bruni ajunsă incognito în Vama Veche, și fostul idol al televiziunii noastre de stat, un Cătălin Crișan gen care încă provoacă emoție pe plajă, este comedie pură, bazată însă pe aceeași realitate care, în cursul spectacolului, va ajunge să dea frisoane: lumea s-a schimbat.

Noi încă recunoaștem personajele și referințele la ele, dar schimbarea e atât de rapidă și profundă, încât râsul ne va îngheța pe buze. Peste un timp nu va mai fi nimeni care să înțeleagă de ce râdem; și noi înșine vom fi în plină confuzie și criză de sens. De ce râdem oare când un artist își dorește cu disperare să prindă un contract cu Netflix? De ce râdem când vedem un distribuitor de mâncare care visează să devină actor și să joace pe scenă? Și unde mai cade acum detașarea ironică și inteligentă a perspectivei meta?

Când artiștii nu mai pot face artă, fiindcă nu mai au unde, iar distribuitorii de mâncare nu mai pot nici măcar visa să fie artiști, pentru că dacă vor deveni, nici ei nu vor mai avea condițiile să-și creeze arta, când pe fostul idol Cătălin Crișan gen nu-l va mai recunoaște nimeni pe plajă, iar Carla Bruni va fi un nume și un stil complet necunoscute generațiilor noi, când, în fine, vor fi tot mai puțini cei care vor desluși trimiterile, referințele, codurile, și chiar perspectiva meta a spectacolului, atunci comicul inițial se dizolvă în neputința generală de a mai crea și a recepta forme, sensuri și valori, simboluri și analize ale lor.

Toți actorii, tineri, au jucat excelent această comedie care își pierde progresiv comicul, lăsând în loc, ca într-o radiografie necruțătoare, vulnerabilitatea Artei în lumea nouă, dominată de rețele sociale, algoritmi, AI. Un film de mare expresivitate vizuală, în regia video a lui Bogdan Dincă și cu muzica ea însăși puternic-neliniștitoare a Mihaelei Vosganian, a spulberat nu iluzia realistă, ci tocmai iluzia că realitatea virtuală (mai puternică decât cea propriu-zisă) mai poate pierde ceea ce ea deja deține: mentalul colectiv. Adică mințile și sufletele, reprezentările și proiecțiile, socializările și fantasmele individuale ale zoomer-ilor. Filmul din spectacol, atât de pregnant, a „accelerat” și a intensificat dramatismul inaparent la început, într-un asemenea mod, încât parcă mi-e frică să mai intru în apă la Vama Veche.

M-aș bucura ca spectacole independente originale și problematizante precum acesta să fie găzduite cât mai des pe scenele celor mai bune teatre ale noastre.

O producție ARFA

Regie: Armine Vosganian

Scenografie: Diana Nistor

Muzica: Mihaela Vosganian

Regie Video: Bogdan Dincă

Distribuție:

Mihai Căpățînă, Georgiana Vrațiu, Altan Safta-Zecheria, Beatrice Rubică, Cristi Constantinescu, Denisa Mikesz, Armine Vosganian, Florin Kevorkian, Radu Catană, Gabriel Costan

Post-ul Lumea s-a schimbat apare prima dată în Literatura de azi.

După succesul cu spectacolul Aplauze pentru poet pe scenă… în Italia, la Roma, Milano şi Bologna, din 2024 şi Aplauze pentru poet pe scenă… în Spania, la Barcelona, Madrid și Valencia, din 2025, actrița Emilia Popescu și pianistul Cătălin Răducanu, ajung, pe 24 aprilie 2026, ora 17, într-o nouă formulă de spectacol, la Bari, în fermecătorul oraș-port din sudul Italiei, situat pe malul Mării Adriatice.

Evenimentul, care va avea loc la Teatro Petruzzelli, unul dintre cele mai mari și prestigioase teatre de operă din Italia, renumit pentru acustica sa excelentă și arhitectura elegantă, un reper cultural al orașului Bari, se înscrie în Anul Cultural România – Italia și propune publicului român din zonă o întâlnire specială cu lirica românească, într-o formulă scenică în care poezia și muzica live se completează și se potențează reciproc.

Cu prețiosul sprijin al partenerului cultural Fondazione Teatro Petruzzelli, Aplauze pentru poet pe scenă… la Bari este organizat de Asociația Culturală Pro Contemporania și CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, sub patronajul Ambasadei României în Italia și al Primăriei Bari şi în parteneriat cu Consulatul General al României la Bari şi asociaţia culturală The Culture Club, în contextul Anului Cultural România – Italia.

„Cu ocazia inițiativelor de schimb cultural dedicate anul acesta Italiei și României – declară maestrul Nazzareno Carusi – sunt deosebit de încântat să găzduiesc în foaierul Teatrului Petruzzelli această întâlnire cu poezia română, a cărei istorie este legată de a noastră prin rădăcinile comune latine și prin moștenirea bimilenară a inspirației ovidiene. Între note și cuvinte, această întâlnire va constitui o nouă ocazie de a demonstra că arta este un vehicul de dialog, în toate formele sale cele mai înalte, între culturile lumii.”

”Așa cum cred că mulți știu deja, pentru că fac parte din acest proiect încă de la începutul lui, de acum câțiva ani, pentru mine, poezia nu este doar literatură, ci respirație, memorie și emoție vie. Faptul că ducem poezie românească la Bari, în Anul Cultural România – Italia, înseamnă o formă profundă de întâlnire: între limbi, între culturi, între oameni care poate nu se cunosc, dar se recunosc prin emoție.”, mărturisește actrița Emilia Popescu.

La rândul său, inițiatorul proiectului, Ovidiu Miculescu, subliniază: „Aplauze pentru poet pe scenă… s-a născut din dorința de a readuce poezia în centrul atenției publice, într-o formă vie, accesibilă și emoționantă. Fiecare ediție în afara granițelor țării este pentru noi o confirmare că poezia românească are forța de a trece dincolo de limbă și de a construi punți autentice între oameni și culturi.”

Spectacolul propune o incursiune emoționantă în lirica clasică și modernă românească, cu texte semnate de Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, George Coșbuc, George Topîrceanu, Lucian Blaga, Ion Minulescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu și alți autori esențiali ai literaturii române. Poezia este susținută de ambianța muzicală originală creată de pianistul Cătălin Răducanu, care transformă recitalul într-o experiență scenică complexă.

Un element distinctiv al spectacolului îl constituie intervențiile poetice filmate ale unor mari actori români, aparținând mai multor generații: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Florin Piersic, Dorel Vișan, Horațiu Mălăele, Ștefan Bănică, precum și o intervenție de arhivă a regretatului Ion Caramitru, un omagiu adus continuității și forței teatrului românesc.

Anul Cultural România – Italia oferă un cadru privilegiat pentru consolidarea dialogului artistic dintre cele două țări, punând în valoare patrimoniul cultural românesc într-un spațiu european cu o tradiție profundă a literaturii și spectacolului viu. Prezența spectacolului Aplauze pentru poet pe scenă… la Bari devine astfel un gest de diplomație culturală, prin care poezia românească este adusă în prim-plan nu doar pentru comunitatea românească din Italia, ci și pentru publicul italian interesat de expresii artistice românești.

Aplauze pentru poet pe scenă… este un proiect al Asociației Culturale The Culture Club, realizat după o idee de Ovidiu Miculescu, inițiatorul acestui demers artistic. Conceptul video este semnat de Virgil Oprina, iar regia muzicală de Oltea Șerban-Pârâu.

Mai multe detalii găsiți pe: Aplauzepentrupoet|Aplauzepentrupoet/ A hand for thepoet (thecultureclub.ro)

Filmul evenimentului 2025: Aplauze pentru poet pe scena… în Spania a impresionat românii din diaspora

Filmul evenimentului 2024: Aplauze pentru poet pe scenă… în Italia. Filmul proiectului

Sub patronajul: Ambasada României în Italia, Città di Bari

Organizatori: Pro Contemporania, CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului București

Co-organizatori: Consulatul general al României la Bari, The Culture Club  

Partener cultural principal: Fondazione Teatro Petruzzelli

Parteneri culturali: Institutul Cultural Român, Universitatea Națională de Muzică București, Centrul Național de Artă Tinerimea Română

Sponsori : Aqua Carpatica, Animawings, Orkla Foods, Profi

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Regional, Radio România Internaţional, Mediatrust, RFI, Liternet, Agenția de Carte, România TV, Webcultura.

Post-ul Poezia românească, pe o scenă italiană, în Anul Cultural România – Italia apare prima dată în Literatura de azi.

Post-ul De Paște apare prima dată în Literatura de azi.

Considerată una dintre puținele sale lucrări religioase de mari dimensiuni, Marea missă reunește o parte dintre cele mai complexe pagini corale scrise de Mozart. Deși concepută pentru liturghie, Missa impresionează prin dramatism teatral, contraste pregnante și arii solistice ce evocă forța emoțională a scenei de operă, ca și cum Mozart ar fi adus teatrul liric în spațiul sacru al catedralei. Lucrarea a fost compusă înaintea căsătoriei lui Mozart cu tânăra Constanze Weber, iar în 1783, la Salzburg, a fost interpretată în formă incompletă, cu Constanze însăși în rol solistic, în celebrul „Et incarnatus est” – una dintre cele mai sublime pagini scrise vreodată pentru soprană.

Lucrarea va fi interpretată cu participarea soliștilor vocali Georgiana Dumitru (soprană), Lilia Istratii  (mezzosoprană), Andrei Lazăr (tenor), Iustinian Zetea (bas) și a Corului Academic Radio (pregătit de dirijorul Ciprian Țuțu).

În aceeași seară veți asculta și Concertul nr. 23 pentru pian și orchestră de Mozart, în interpretarea solistică a pianistului Horia Mihail. După 14 ani de studii în România (la Braşov şi la Academia de Muzică din Bucureşti), Horia Mihail a urmat cursurile Universităţii din Illinois – S.U.A. Este solist al Orchestrelor și Corurilor Radio și, de asemenea, protagonist al turneelor Pianul călător, Duelul viorilor (alături de Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru), Flautul de aur (alături de flautistul Ion Bogdan Ştefănescu) şi Vioara lui George Enescu la sate (alături de Gabriel Croitoru).

După ce a fost timp de trei ani lector universitar la Boston University, Horia Mihail a revenit la Braşov în toamna anului 2002 ca solist al Filarmonicii şi membru al deja cunoscutei formaţii „Romanian Piano Trio” – împreună cu violonistul Alexandru Tomescu şi violoncelistul Răzvan Suma, alături de care a susţinut concerte de mare succes în ţară şi în străinătate.

Horia Mihail a participat la festivaluri precum Varna Summer International Music Festival, Bucharest Music Film Festival, Festivalul Internaţional George Enescu, Festivalul internaţional Nopţi pianistice de la Chişinău, Festivalul Internațional de la Ushuaia, Argentina. În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra. A fost aplaudat și în Danemarca, Germania, Ungaria, Spania, Bulgaria sau Republica Moldova, dar şi în Argentina, Chile, Statele Unite, China, Malaezia sau Japonia.

Împreună cu violoniștii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru, pianistul Horia Mihail a susținut în decembrie 2016 – cu prilejul Zilei Naționale a României – două recitaluri în două prestigioase săli de concert: la Carnegie Hall (Weill Recital Hall) din New York și la Kennedy Center for the Performing Arts (Family Theater) – Washington D.C.

Dirijor permanent al Filarmonicii Banatul – Timişoara, Radu Popa a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, absolvind în anul 1994 secţia compoziţie (clasa prof. univ. dr. Adrian Iorgulescu), iar în anul 1996 secţia de dirijat-orchestră (clasa prof. univ. Ludovic Bács), continuându-şi apoi formarea muzicală cu studii de masterat. O contribuţie esenţială în formarea sa ca dirijor l-au avut dirijorii Ludovic Bács şi Erich Bergel.

Radu Popa este invitat permanent al Filarmonicilor George Enescu – Bucureşti, Transilvania – Cluj-Napoca, al Orchestrei Naţionale Radio ş.a. A întreprins turnee în Coreea de Sud, alături de orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca (în anul 2001), cu orchestra Filarmonicii Giurgiu (în anul 2002), precum și cu orchestra Filarmonicii Janáček din Cehia (în anul 2003). Ca dirijor al orchestrei de cameră Camerata Janáček, Radu Popa a coordonat producţia operei „Flautul fermecat” (Mozart) la Šumperk, în Cehia (2002). În 2002 și 2003 a fost asistent al cursurilor de dirijat-orchestră susținute de Otakar Thrlik la Opava, în Cehia, iar în anul 2004 a fost invitat să dirijeze numeroase concerte ale orchestrei Filarmonicii Janáček din Ostrava, Cehia.

În cadrul Festivalului George Enescu a dirijat Orchestra Filarmonicii Transilvania – Cluj-Napoca (2007) şi orchestra Filarmonicii Banatul – Timişoara (2009). La invitaţia Orchestrei Naţionale Radio şi alături de soliştii Alexandru Tomescu şi Horia Mihail, Radu Popa a dirijat concertul dedicat Zilei Naţionale a României, eveniment ce a avut loc la Roma, în sala Giuseppe Sinopoli a Auditoriumului Parco della Musica.

Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor două posturi de radio)  și prin intermediul aplicației Radio România, disponibilă pe dispozitive Android și iOS.

Biletele sunt disponibile în sistem online pe www.bilete.ro și în Rețeaua Bilete.ro. Biletele se pot achiziționa și de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, vă rugăm să consultați site-ul oficial www.salaradio.ro – secțiunea Bilete.

Post-ul Marea missă de MOZART, în Joia Mare apare prima dată în Literatura de azi.

După aspre vijelii!

Vin Floriile cu soare

Şi soarele cu Florii.

Primăvară-ncântătoare

Scoate iarba pe câmpii

Vin Floriile cu soare

Şi soarele cu Florii.

Lumea-i toată-n sărbătoare,

Ceru-i plin de ciocârlii.

Vin Floriile cu soare

Şi soarele cu Florii.

Păcat zău de cine moare

Şi ferice de cei vii

Vin Floriile cu soare

Şi soarele cu Florii.

Copiliţă, nu vrei oare,

Nu vrei cu mine să vii,

Când Floriile-s cu soare

Şi soarele cu Florii?

Să culegem la răcoare

Viorele albăstrii?

Hai! Floriile-s cu soare

Şi soarele cu Florii.

Eu ţi-oi da de orice floare

Mii de sărutări şi mii.

Hai! Floriile-s cu soare

Şi soarele cu Florii.

Iar tu dulce, zâmbitoare,

Te-i face că te mânii…

Hai! Floriile-s cu soare

Şi soarele cu Florii.

Vasile Alecsandri, „Floriile”

(sursa foto: interferente.ro)

Post-ul Vin Floriile cu soare apare prima dată în Literatura de azi.

Programul exclusiv à cappella este conceput de dirijorul ansamblului, Ciprian Țuțu, ca o reflecție muzicală asupra modului în care experiența spirituală și cea cotidiană coexistă în viața omului. Inspirată și de ideea formulată de Mircea Eliade, conform căreia sacrul și profanul nu sunt lumi separate, ci două moduri de a trăi aceeași existență, selecția repertorială aduce în dialog lucrări ce explorează diferite fațete ale acestei relații: rugăciunea, contemplarea, natura, suferința, memoria și, în cele din urmă, transfigurarea.

Repertoriul serii reunește pagini semnate de compozitori ai secolului XX din spații culturale diferite – Ralph Vaughan Williams, Aaron Copland, Benjamin Britten, John Tavener, Randall Thompson ș.a., alături de compozitori români precum Pascal Bentoiu, Alexandru Pașcanu și Corneliu Cezar. Prin această diversitate de stiluri și expresii, concertul devine o experiență sonoră intensă, în care vocile corale construiesc un arc expresiv de la introspecție la lumină.

În centrul programului se află ciclul „Sacred and Profane – Eight Medieval Lyrics” de Benjamin Britten, o lucrare ce pune în lumină conviețuirea dintre spiritual și lumesc în cultura medievală, alternând texte de inspirație religioasă cu poezii despre natură, iubire sau fragilitatea vieții.

Ca soliști, îi veți aplauda pe membrii ansamblului – Valentina Verlan, Camelia Cuzub, Simina Dragomirescu, Cristian Paraschiv, Mina Stavără, Cristian Ruja și Mihai Cârstea. La percuție vor evolua Cristian Paraschiv, Liviu Ofițeru și Ștefan Voicu.

Corul Academic Radio îl va avea din nou invitat la pupitrul de prezentator pe Ștefan Costache (realizator Radio România Muzical).

Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecvențele Radio România Cultural şi Radio România Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor două posturi de radio) și prin intermediul aplicației Radio România, disponibilă pe dispozitive Android și iOS.

Biletele sunt disponibile în sistem online pe www.bilete.ro și în Rețeaua Bilete.ro. Biletele se pot achiziționa și de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, vă rugăm să consultați site-ul oficial www.salaradio.ro – secțiunea Bilete.

(foto cover: Cristian Barcan)

Post-ul „Sacru și Profan” apare prima dată în Literatura de azi.

            Concertul de deschidere de sâmbătă, 28 martie, ora 19, este susținut la Ateneul Român de Orchestra „Concerto”, avându-l la pupitrul pe maestrul Cristian Mandeal, nume de referință al artei dirijorale românești. În programul de muzică franceză oferit publicului se regăsesc lucrări de Bizet, Saint-Saens și Franck, iar solistul concertului va fi tânărul pianist Mihai Ritivoiu, actualmente doctorand al UNMB, un muzician în plină ascensiune, rezident în Marea Britanie și cu o substanțială și recunoscută activitate concertistică internațională. Concertul este posibil datorită parteneriatului de tradiție între UNMB și Filarmonica „George Enescu”.

            Al doilea eveniment marcant este cel desfășurat pe 31 martie, ora 19 la Sala Radio, într-o Gală de operă realizată în coproducție de Centrul cultural Radio România și UNMB. Gala, care va reuni Orchestra „Universitaria” și Corul UNMB, va fi dirijată de Cristian Sandu, iar soliștii vor fi studenți selectați ai Departamentului Canto și Artele Spectacolului.

            Ediția din acest an va cuprinde evenimente care oferă publicului o imagine cuprinzătoare a activității desfășurate în cea mai mare instituție de învățământ superior muzical a țării. Această dimensiune este dublată de calitatea pe care comunitatea academică a UNMB – studenți, cadre didactice, corp administrativ – o imprimă tuturor demersurilor făcute în direcția permanentei implicări în viața culturală a Capitalei și a țării. De asemenea, festivalul evidențiază în fiecare an rezultatele unui proces de învățământ cu succese importante în lumea muzicală și academică europeană, cu reușite ale absolvenților săi în peisajul cultural global.

            În fiecare zi a Festivalului „Chei” sunt programate în spațiile de spectacol ale UNMB manifestări dintre cele mai diverse, cu intrarea liberă:

• Duminică, 29 martie, la ora 17, în Sala „George Enescu” a UNMB, este programat un maraton cameral.
• Luni, 30 martie, la ora 19, în Sala „Lipatti” va avea loc inaugurarea unei noi orgi, în prezența Ambasadorului Confederației Elvețiene la București.
• Miercuri, 1 aprilie, la ora 18, în Sala „George Enescu”, se vor succeda două concerte ale claselor de compoziție, primul conținând creații de lied, cel de-al doilea – creații instrumentale. La ora 19, în studioul de Operă și Multimedia, studenții anilor I și II din Departamentul Canto și Artele Spectacolului vor prezenta un spectacol de mișcare scenică.
• În trei seri consecutive, la ora 19, miercuri – 1 aprilie, joi – 2 aprilie și vineri – 3 aprilie, vor avea loc, în Sala „Auditorium”, concerte de jazz și muzică ușoară.
• Joi, 2 aprilie, la ora 10, Sala „Silvestri” va găzdui o masă rotundă având ca temă proiectele UNMB, iar la ora 13, în același spațiu elegant, se va desfășura Simpozionul studențesc de Muzicologie.
• Joi, 2 aprilie, la ora 19, Orchestra de Barockeri a UNMB va prezenta un concert în Sala „George Enescu”.

            Festivalul se va încheia, ca în fiecare an, cu un foarte așteptat eveniment – Gala Excelenței. Vineri, 3 aprilie, la ora 13, în Sala „George Enescu” vor fi decernate premii ale unor concursuri desfășurate în UNMB – „Sebastian Barbu Bucur”, „Alexandru Pașcanu” și Concursul Național Studențesc de Muzicologie. În încheierea Galei Excelenței se vor decerna Bursele de Excelență ale UNMB, prin care universitatea răsplătește anual realizările cele mai semnificative ale celor mai buni studenți ai instituției.

            Coordonatorii evenimentelor din Festivalul „Chei” sunt profesori ai instituției: Conf. univ. dr. Bogdan Vodă, Conf. univ. dr. Alexandru Ganea, Lect. univ. dr. Florian Costea, Lect. univ. dr. Aurel Morar, Conf. univ. dr. Dan Racoveanu, Conf. univ. dr. Diana Rotaru, Lect. univ. dr. Filip Ristovski, Conf. univ. dr. Andrei Tudor, Conf. univ. dr. Vlad Popescu, Prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiță, Conf. univ. dr. Irina Boga, Conf. univ. dr. Adrian Buciu, iar coordonarea întregului ciclu de manifestări a fost asigurată de prorectorul Prof. univ. dr. Verona Maier.

            Toţi prietenii muzicii și ai Universității Naționale de Muzică din București invitația de a se alătura pentru o săptămână bogatei agende de concerte, spectacole, gale, mese rotunde sau simpozioane ce aduc în prim-plan, într-o formă sintetică și cuprinzătoare, imaginea respectabilei instituții de învățământ superior muzical românesc din inima Capitalei României.

Post-ul Festivalul „Chei” al Universităţii Naționale de Muzică din București apare prima dată în Literatura de azi.