VITALI (roman)

Oameni, oţel, apă, hârtie, sticlă, sânge şi lacrimi

Am ajuns acasă în Rego Park când se înnopta. M-au luat unii cu un mic autobuz şi când am trecut peste podul Verranzano s-a făcut o linişte mormântală. Am fost controlaţi la intrarea pe pod, însă [...]

Derută și carne arsă

Când am trecut prin faţa Statuii Libertăţii, aceasta părea să-şi fi lăsat în jos mâna cu torţa, dar nu sunt sigur pentru că totul era înecat în norul prăbuşirii, care aluneca încet spre sud. Din [...]

Mesaj de la Dumnezeu

Când am ajuns în parc, se adunase acolo destul de multă lume şi priveau spre turn ca la un spectacol. Am încercat să dau de cei de la şcoala mea, dar nu vedeam nicio faţă cunoscută. Îmbulzeala [...]

Nimic bun nu se întâmplă

Primele zile de şcoală am scăpat fără să mă duc, pretextând că sunt prea ocupat cu comisioanele pe care trebuia să le fac. Oricum, la început nu se întâmpla mai nimic pe-acolo, aşa că am decis să [...]

Mândria care ne unește

A urmat o petrecere mare în Brighton Beach, la Summer Garden, unde Gari şi mama au aniversat pe cinste reuşita noii afaceri. Cel mai mult m-am bucurat că am văzut-o pe Masha cu care am ieşit la [...]

Ce rost mai avea educaţia şi rosul coatelor pe băncile colegiilor?

Când m-am reîntors la New York, mama se mutase deja în Queens într-o zonă care se numeşte Rego Park şi care, ca toate cartierele din New York, nu se ştie exact unde începe şi unde se termină. [...]

Prietenii mamei

În vară am plecat din nou la Moscova după diamante. Puteau să le aducă în America şi altfel, însă maţele mele păreau mijlocul de transport cel mai sigur. Speram să nu fiu pus să înghit şi alte [...]

Ca și cum n-ar fi existat vreodată

Într-o seară l-am convins cu greu pe Vladi să mergem până la bătrânul Ivanov, care îmi lăsa din când în când câte un mesaj pe celular, din care reieşea nu atât că ar avea nevoie de reparaţii la [...]

Nisipul prin care mă târam

Lunile care-au urmat am plutit într-o ceaţă groasă prin care vedeam din când în când câte un detaliu din filmul la care participam: faţa mamei cu urme de îngrijorare pe ea atunci când mă întreba [...]

Ieșeam încet din peisaj şi din timp

După o lună, mama m-a anunţat că ne vom muta în Queens, într-un apartament mai mare, unde voi avea camera mea. Mi-a dat vestea într-o seară în care ne invitase pe mine şi pe Masha la un [...]