VITALI (roman)

Între mine şi ea, stăteau de-a curmezişul toate cicatricile

De obicei, ne întâlneam la Erick acasă şi cântam împreună în camera lui cu instalaţiile date la maximum. Am crezut la început că Erick se supărase pentru că Alina mă alesese pe mine, însă el era [...]

Să-şi poată aduce aminte fără frică

Cu Alina, care locuia pe aceeaşi stradă cu Erick lucrurile s-au complicat destul de repede. De la bun început, ne-am îndrăgostit de ea amândoi, destul ca să nu vrem s-o împărţim. Chiar daca am fi [...]

Viața curgea mulțumitor

Au trecut aşa mai bine de trei ani, timp în care viaţa a curs mulţumitor ca un râu potolit în care învăţasem să plutesc cu capul afară. Mi-am pierdut accentul şi multe dintre întrebările care îmi [...]

Pe bărbaţi, femeile sau îi dezbină, sau îi leagă mai tare

Erick avea o cameră mare la etaj, în care erau două computere, o staţie muzicală scumpă şi complicată cum nu mai văzusem, cu amplificatoare, plus patru chitare. Muzica a fost la început ceea ce [...]

Scufundări și revelații

Pe Erick l-am cunoscut în ziua când m-am hotărât să mă prezint la noua şcoală din Queens. Stătea două bănci în faţa mea şi, când a întors capul şi m-a privit lung, zâmbindu-mi misterios şi [...]

Școala mea era folosită ca morgă

Între timp am fost anunţat că şcoala mea, care fusese totuşi avariată, se închisese şi era folosită ca morgă. Aduseseră acolo frigidere uriaşe în care adunau bucăţile de oameni pe care le găseau [...]

O veste neașteptată

Mi-am pus de ceai în bucătărie şi mi-am adus aminte de unchiul Iuri care dormea în una din pijamalele mele pe canapeaua din sufragerie. Atunci am observat că are părul roşu şi creţ şi până am [...]

Praful care ne încărunţise pe toţi

În Queens nimic nu se schimbase. Pe 63 Drive comerţul mergea frumos înainte şi dacă te uitai la oameni arătau şi se comportau ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Femeile, ieşite tacticos la [...]

Oameni, oţel, apă, hârtie, sticlă, sânge şi lacrimi

Am ajuns acasă în Rego Park când se înnopta. M-au luat unii cu un mic autobuz şi când am trecut peste podul Verranzano s-a făcut o linişte mormântală. Am fost controlaţi la intrarea pe pod, însă [...]

Derută și carne arsă

Când am trecut prin faţa Statuii Libertăţii, aceasta părea să-şi fi lăsat în jos mâna cu torţa, dar nu sunt sigur pentru că totul era înecat în norul prăbuşirii, care aluneca încet spre sud. Din [...]