SCRISORI CĂTRE UN CRITIC

Congelare rapidă

Atâta vorbărie, ma chère! Mai bine ieși afară, să îți pecetluiască mai repede frigul spusele, cu sloiuri, să ți se cristalizeze odată gândurile cele mult prea agitate, să nu le mai poți declama, [...]

De sărbători…

… până și gândurile trebuie să-ți strălucească, împachetate, cuminți, așteptând îmbujorate Cadoul, Promisiunea, Răsplata. Că doar ai stat cu mâinile la spate tot anul, n-ai mișcat în front, [...]

Incandescente-s ale Dependenței fire

Să mă deconectez de la aparate. Fii liniștit, sunt departe de a fi în moarte clinică, iar de aparatele mele mă leagă, ca pe tine (presupun) și ca pe atâția alții, doar firele nevăzute, însă [...]

Alb de sfârșit, alb de început…

Albul ca iluzie, ca abstracțiune, ca aspirație sau ca negație… Paradoxal, mi se pare că este culoarea (sau non-culoarea) cea mai apropiată de umanitate, datorită modului dual în care poate [...]

Să fac…

… ordine pe birou, să mă pregătesc pentru mâine, să nu uit de lista de ieri, să mai adaug pe ea și hrana lui Miți, să mai citesc măcar două pagini (ar fi trebuit să termin cartea până acum, o să [...]

Legenda spune…

Legenda ne povestește despre înălțătoare victorii și ne învață că acela care nu riscă nu câștigă. Ce-i de făcut, atunci când riști și nu câștigi? Atunci când te extaziezi în fața unui (prea) [...]

Din ciclul: Profii de mate pot fi și cool

Nu am fost, nu sunt și nu voi fi niciodată în tendințe… pardon, în trend. Și asta pentru că – oroare! – am fost o elevă și o studentă foarte bună, uneori aproape fără voia mea. Nu, n-am [...]

E secetă în mine

În vara asta care m-a pustiit, mi-au secat până și cuvintele, în semn de protest. În vara asta, până și gândurile mele m-au lăsat lipsită de replici în fața caniculei, a puhoaielor și a mocirlei [...]

Pythia

În țara asta-n care până și doișpe e mai mare decât șaișpe, după noua și binecuvântata Lege, și-n care bunăstarea și adevărul se tot scurg, continuu, de la mare la mic, de la bunic spre nimic, [...]

Extazul de a fi

Pe fiecare dintre zidurile văzute sau nevăzute ale Puterii tronează, stacojiu, același text vibrant, transcris cum se cuvine din avântate vremuri și preaslăvind nou-legiuitele lanțuri și mierea. [...]