ROMAN ÎN FOILETON

Greuceanu – roman (cu un) poliţist – 23 Nu mai vreau ziarişti pe capul meu, nu mai vreau să mă laude nimeni, nu vreau nici recompense, sunt sătul să fiu vedetă, să întoarcă lumea capul pe [...]

Greuceanu – roman (cu un) poliţist – 22 N-am închis ochii. Mi se părea că prea se petrecuseră toate ca la carte. De parcă fuseseră aranjate. Nu reuşeam să înţeleg şi-o tot luam de la capăt, [...]

Greuceanu – roman (cu un) poliţist – 21 Trebuia să fiu cu ochii-n patru. Ameninţările vagi ale doamnei brune nu erau floare la ureche. Nu puteam fi sigur nici că nu mă va împuşca cineva în [...]

Greuceanu – roman (cu un) poliţist – 20 Încâlcite mai sunt căile birocraţiei! Încerc să aflu cine stăpâneşte fostul depozit al rafinăriei. Norocul meu este că m-am obişnuit cu actele, [...]

Greuceanu – roman (cu un) poliţist – 19 De la un timp primesc câte o invitaţie zilnic la inaugurarea marelui centru comercial „La tot cartieru”. Se deschide spre una din marginile oraşului, [...]

Greuceanu – roman (cu un) poliţist – 18 Ar trebui să m-apuc să citesc povestea, să văd câte se brodesc ca acolo. Mi-a citit-o maică-mea când eram mic, dar e o viaţă de-atunci, am uitat tot. [...]

Greuceanu – roman (cu un) poliţist – 17 Îmi place când lucrurile se precipită, au viaţă. I-am spus fără întârziere şefului meu ce aflasem. Ce intuiam, mai ales. — Să mă bazez pe intuiţia [...]

Greuceanu – roman (cu un) poliţist – 16 Sunt un domn, chiar dacă n-am sânge albastru şi n-am urmat şcoala de bune maniere, mai ştiu şi eu cum să mă port! Nu era să las o doamnă să aştepte, [...]

Greuceanu – roman (cu un) poliţist – 15 M-a felicitat în vorbe atât de multe, că începeam să cred că la atât se va rezuma discuţia noastră. P-ormă mi-a spus, pe ocolite, că au fost nişte [...]

Greuceanu – roman (cu un) poliţist – 14 I-am spus şefului că miros ceva. S-a uitat lung la mine. — Tragi la necaz sau necazu’ trage la tine? — Nu ştiu, şefu’, da’ nu-mi miroase deloc bine [...]