OAMENI ŞI LOCURI

Mă rog zăpezilor

După moartea mamei, am plătit femei Să dea cu lut pe peretele din spatele casei. În fiecare iarnă îl bătea zăpada. „Fă un șanț alături, să se scurgă apa”, mi-a spus tata. Înainte, mai era o casă [...]

Pantofii buni

Tatălui meu Dumitru Crețu (21 septembrie 1933 – 7 septembrie 2008)   Tatăl meu a fost țăran. Toată viața a purtat gumari din târg, Cu vreo două numere mai mari, „Să-ndemne” la mers. Pantofi, [...]

Privind peste umăr cu nostalgie

Într-o zi am găsit o agendă a fiului meu. Era în clasa a V-a când, în intimitatea camerei lui, mai bine-zis când nu îl vedea nimeni, își așternea gândurile pe hârtie. Un lucru frumos. Începuse un [...]

Poem pentru o piatră

Când veneam de la joacă seara, Mama îmi spunea: „Spală-te pe piatră” Lângă ușă, era o piatră mare, gălbuie, spongioasă, înfiptă în pământ. Îmi frecam tălpile desculțe, Apoi, intram în casă, [...]

„Suntem în lume o singură dată”

Și lucrurile au tristețea lor! Acum am lăsat jos din mâini o carte. Se numește „Fata cu portocale” de Jostein Gaarder, un scriitor norvegian. S-a născut în 1952. Fratele meu cel mare s-a născut [...]

Sacul cu tristeți

Zilele triste, când cei dragi m-au părăsit, au o apă tulbure, ce n-a secat, le-am pus pe toate într-un sac vechi, peticit, dar sacul la gură eu nu l-am legat. Va fi bine, îmi spun, la fel ca [...]

Tablou de bun-rămas

Un tablou: bunica Leanca plecând de la noi, mama și tata petrecând-o până la poartă, baba Ioana din curtea ei uitându-se cu mâna streașină la ochi, sau baba Neaga, de alături. Bunica Leanca se [...]

Tata, prin ochii fiului meu

Fiul meu îmi zice: – Când am rămas singur, adineauri, mi-am zis să mă gândesc la ceva frumos. La ce să mă gândesc, la ce să mă gândesc, m-am gândit la tataie, când veneam noi cu calul, prin [...]

Pictura din suflet

Țin minte o după-amiază de vară. Treceam în clasa a VI-a. M-am repezit la baba Ioana Tilicoaia special ca să mă uit la chipul unei fete pictat pe lada de zestre, așezată la marginea patului din [...]

Icoana

Pe masă, Mămăliga așteaptă Să-și împartă trupul. Din cui, Mama ia ața Și-o-mparte-n trei: Pentru mine și frații mei. Ochii mi se prăvălesc în lacrimi Și aburii șterg totul, Ca pe-o icoană. [...]