OAMENI ŞI LOCURI

Vara, din tramvai

Vară. O adiere dulce mângâie coroanele castanilor. Jos, la umbră, un om fără casă stă pe vine și își ține brațele de parcă s-ar îmbrățișa. Un alt bărbat, cu o cămașă albă descheiată la toți [...]

Dacă mai știe cineva

Tata a iubit mult caii. Iepei de pe urmă i-a zis Leana. Avea grijă să-i dea iarbă vara, fân și coceni iarna. Mergea la coasă cu fiul meu. L-a învățat să cosească. „Ridică, să nu știrbești coasa”, [...]

Doi fulgi de nea topiți în liniște

Într-o dimineață, doamna Fănica și-a pus peste o rochie de stradă blana și o eșarfă roșie și s-a lăsat purtată de căldura din suflet, de acasă, din Baicului, până la Antrepozitul Frigorifer, de [...]

Vorbind cu o carte veche

Atât știu despre o fată: se numea Clara Herșcovici. Nu am văzut-o nicăieri. Știu numai că în anul 1909 era elevă la Pensionul „Regina Elisabeta”, în clasa a II-a. Era în ciclul primar și era o [...]

Cum o fi să-i mulțumești unui câine?

Eu am avut un hobby odată… Limba turcă. Am luat și meditații. Eram în anul al III-lea la jurnalism. Fără opt sutimi, nu am luat. Erau 12 locuri. Când am terminat jurnalismul, nu am putut să [...]

Drumul cel de toate zilele

Doamna Rodica este farmacistă. Este o femeie singură, văduvă. Aproape în fiecare zi, ăsta e drumul, merge la cimitir. De sărbătorile de iarnă, i-a dus un ursuleț de pluș soțului mort și i-a scris [...]

Ochii mei căutau timpuri îndepărtate

Biserica Parohiei Botoroaga. O biserică micuță și primitoare. Nori de ploaie trecătoare se conturau pe cerul albastru. Deasupra bisericii, cerul limpede. Printre mormintele preoților care au [...]

Într-o buclă de timp

Ieri, când am udat florile, n-am băgat de seamă că un ghiveci s-a spart!  Pur și simplu s-a retezat la bază, mai sus, cam de un deget culcat. Mă uit la flori. Au îmbătrânit. Le schimbi pământul [...]

Destin

Am intrat cu sfială în apartamentul doamnei R. Îmi era rușine, că mi se murdăriseră ghetele. Orașul e murdar, când plouă. M-a poftit în sufrageria mare. În stânga, ferestrele lăsau să se vadă o [...]

Exercițiu pentru suflet

Când e să scriu, intru ca în transă. Mă întorc pe ulița noastră și nu știu de ce o văd cum era mai înainte, când nu era trotuarul, când troscotul era mare și gras în fața porților, când eram [...]