MERIDIANE

22.03.2017

Prințul cyberspațiului (I)

Nimeni nu voia să fie atins. Exista un pact al neatingerii. Chiar şi aici, în învălmăşeala vechilor culturi, tangibili şi strîns întreţesuţi, cu trecători de toate felurile, gardieni, cumpărători [...]
15.03.2017

Veghea lui Holden (III)

„Cum îţi dai seama că n-ai fost un prefăcut? Buba e că nici n-ai cum.” Una dintre savuroasele dileme caulfieldiene, învîrtindu-se într-un perfid cerc vicios, precum celebrul paradox al [...]
08.03.2017

Veghea lui Holden (II)

„Apoi, din senin, a început să mi se întîmple un lucru înfricoşător. De fiecare dată cînd ajungeam la capătul unui cvartal de clădiri şi puneam piciorul jos de pe bordură, aveam sentimentul că [...]
01.03.2017

Veghea lui Holden (I)

„Ce mă dă pe bune pe spate e o carte care, după ce-ai terminat-o de citit, te face să-ţi doreşti ca autorul să-ţi fie prieten la cataramă şi să poţi să-l suni ori de cîte ori ai chef să stai de [...]
22.02.2017

Scriu, deci trăiesc (II)

„În cărţi, iubirea e un fel de scut, un fel de legătură peste ochi. Ca să nu vezi. Ca să nu fie aşa de înfricoşător.” Mai mult chiar, iubirea nu menţine doar echilibrul fragil a două suflete [...]
15.02.2017

Scriu, deci trăiesc (I)

„De ce scriu oamenii? Cît scriu, înseamnă că încă sînt vii. Odată ce ai citit rîndurile acestea, moartea s-a tras înapoi. De ce n-aş fi un fel de Şeherezadă, cu poveştile ei?” Fragile fărîme de [...]
08.02.2017

HUMANITAS, FELICITAS, LIBERTAS (III)

„A nu pierde din vedere graficul unei vieţi omeneşti care, orice s-ar spune, nu se compune dintr-o orizontală şi două perpendiculare, ci mai degrabă din trei linii sinuoase, întinse la infinit, [...]
01.02.2017

Humanitas, felicitas, libertas (II)

„Dacă acest om n-ar fi menţinut pacea lumii şi n-ar fi refăcut economia imperiului, fericirile şi nefericirile sale personale m-ar fi interesat prea puţin.” Dar dacă nu ar fi existat împlinirile [...]
25.01.2017

Humanitas, felicitas, libertas (I)

„Aidoma călătorului care navighează printre insulele Arhipelagului şi vede către seară ridicîndu-se boarea luminoasă, descoperind încetul cu încetul linia ţărmului, eu încep să-mi întrezăresc [...]
18.01.2017

Cu minte tandră și inimă aspră (II)

„Sîntem prea impertinenţi cu trecutul, bizuindu-ne pe el ca să obţinem un frisson. De ce ne-ar cînta trecutul în strună?” Cu cît e mai insistent investigat, analizat, descifrat, cu atît mai [...]