MĂSCĂRICIUL CUVINTELOR

cimitirul poeziilor din mine

din brațul unor mângâieri amputate înmugurea rădăcina rugăciunilor iar palma deschisă cu degetele retezate de indiferența trecătoarelor analfabete de iubire bolborosea un descântec în do minor… [...]

vreme să înveți aiubire

margini de imoralități și glezne de căprioare meditau la dezordinea dezgolirii dorind ceva scandalos unde să nemiluiască fragila fisură din pronunția vocalelor icnind aamor.   se întâmplau [...]

ororile ascunse în mine 

scufundat în păcura ignoranței, pedepsindu’mă ainventa minciuni declamând adevăruri, imploram argintarea abanosului în schimbul tinereții înverzind obrăznicia metaforelor disperate să le tot [...]

inspiratio

uneori îmi erai mofturoasă părea că nu’ți convenea să mă vezi fericit nici măcar cu tine.   zăceam pe la mese tăvălite fără de scaun la cap nespovedit și fără de lumânare lângă pahare urâte [...]

decolteul altarului unei nopți

decolteul tău aspru, rima cu intrigi moi romanesc dobitoc’înțelepte din care ai aflat că „îți voi trebui atâta vreme cât mă vei dori”, pe mine, așa cum sunt, recitând în canon delirurile altora, [...]

indecența cea imaculată

un câine de pază, al nimănui, animănui, înspumegat aturbare, lingea degeaba liturgic pocalul emin, pe când eu călcam pe apă demiurgic băltindu’mă până la manșetele gleznelor prin realități [...]

când am plecat ploua

deghizat în vameș la porțile cerurilor ți’am machiat nebuniile în candoare ți’am terfelit inocențele pentru ca să te doară promitându’ți că după ce te voi târnosi nimeni nu’ți va mai călca pragul [...]

amirarea dilemei

prin lumile care mă mai tolerau umblând măslinii erau fragezi. pe’acolo pe unde tremurau ei voioși pe sub ianuarii, mândri îngenunchiați în ploaie, orizontul era blând și mi te legăna în armonia [...]

sufletul meu, ultimul țigan lustragiu

sperând să fiu de folos armoniei hrăneam  caii pereților verzi cu frunza ce’n tinereți haiduce o decupasem migălos, ofrandă magicienelor de pripas, rătăcitoare printre frămiturile unei inime prea [...]

dar

uneori, rar, adesea, te mai veghez, așteptând îmbătrânit să’mi răsari răsucită în furtuna fuiorului unui vers fără viitor, pe care, prea leneșă de ofrande de amor și de mândrii răsfățate în [...]