MĂSCĂRICIUL CUVINTELOR

briza lui adio

o prezență miloasă și elegantă toată numai dantelă cu mersul și fardul discret, ce aflase din bobi – se împăuna ea –, că rătăceam târând la brâu paloșul fără de teacă gol de armură dar cu [...]

venise vremea

strânsoarei funiei îi raspundeam cu un zâmbet ușor forțat (chiar nu puteam altfel în ciuda bunelor intenții). deși cu vârfurile pantofilor binișor lustruiți abia mai sărutam scaunul pe care mă [...]

tu și cu mine

ți’am facut mănăstire din rugăciuni irosite cu folos, ți’am făcut drum drept din cărămizile casei mele ruinate, și te’am îndemnat să mergi… mergi deci Nădejde, mergi acum! și dă speranțe [...]

anotimpului a

avenit, aobosire, aostenire, aminunare, aunde am alergat adesea ancestral, anchilozant androgin, aruncat, adormit, apucat așteptând asosirea alinierii astrelor, aiurind alandala, aiuritoare [...]

euadam, tueva

(versurile valurilor dezacordate) oglinzile în care m’am privit mi’au arătat mai mereu pe un altcineva ce se sfâșia precum crinolina ta în ecouri de gânduri anodine hăulite de vanitoșii [...]

frumoasă așa

chiar în capela unde odihneau amintirile îngenuncheate arugăciunea uitării în fața iconostasului pesemnelor ce luceau edulcorate, spre adularea cicatricilor rănilor pironite de amor divin, [...]

jumătate din nimic

rezemată evlavios – cu onoarea fustelor ridicate în slăvi de mâinile’mi împreunate arugăciune sprijinind ghizdurile unei fântâni pline de ciuturi dar atât de seacă de iubire ca nu cumva să [...]

postind de mine

seara se ridica navigând vaporoasă pe sub buci fluorescente de licurici sărutând silfide ca să coboare apoi, poate, în brațele în care te învățasem să muști zăbala sărutând mâinile ce’ți sufocau [...]

Nici măcar adio

Pe acela care scrie poezii, rimate drăgălaș pentru școlărițe cu inimi fragile, dornice de emoții de marțipan și coperți de reviste colorate, eu îți spun: atunci iubește’l cu multele tale inimi. [...]

în inima mea ușor fanată

ghemuit în tranșeea liniei întâi, mă întrebam dacă să te asalt, – eu, pe tine, să te -, soldat impostor în propria mea viață, în care nu mă întrebase nimeni dacă aveam chef să vin. priveam [...]