EMINESCU, POEM CU POEM (postume)

Punct

Timp de un an și jumătate am comentat în România literară și în revista on-line Literatura de azi, în fiecare săptămână, poezii ale lui Eminescu, dintre cele nepublicate de el în timpul vieții [...]

Viața

Ideologia socialistă, care a făcut multe valuri în Europa în a doua jumătate a secolului nouăsprezece, a atins în treacăt și nesemnificativ poezia lui Eminescu. Poetul a valorificat din ea, [...]

Stau în cerdacul tău…

În sonetul Stau în cerdacul tău…, datând din 1879, este descrisă o scenă grațios-indecentă, cu o tânără femeie care, noaptea, în intimitatea locuinței ei, crezând că nu este văzută de [...]

Noi amândoi avem același dascăl

Straniul poem Noi amândoi avem același dascăl, sacadat și categoric ca sunetul unui metronom, datează din 1879. Unii istorici literari, bazați mai mult pe fler detectivistic decât pe dovezi, dar [...]

Cu gândiri și cu imagini

Eminescu știa că este poet, voia să fie poet, nu uita nicio clipă că este poet. Această conștiință a situării lui în lume nu are nicio legătură cu emfaza unor autori de versuri. Așa cum [...]

Fiind băiet păduri cutreieram

Amintirile din copilărie apar rar, sub forma unor fulgurații, în poeziile lui Eminescu. Iar când apar, se referă mai curând la ce visa copilul de altădată decât la ce făcea. În reveriile lui de [...]

După ce atâta vreme

De o naivitate voită, poezia După ce atâta vreme (1879) este un scurt discurs al împăcării rostit de un bărbat care își revede iubita după o despărțire de câteva săptămâni. G. Topîrceanu va scrie [...]

Alei mică, alei dragă

Din 1878, primul an al funcționării lui Eminescu la ziarul Timpul din București (departe de Veronica Micle rămasă la Iași) datează și o improvizație jucăușă în stilul poeziei populare, Alei mică, [...]

Atât de dulce…

Unele poezii de dragoste ale lui Eminescu, scurte și improvizate, sunt un fel de răsfățuri lirice. Printre ele se numără, fără îndoială, Atât de dulce…, scrisă în 1878, în fugă, neglijent, [...]

Oricare cap îngust

Sonetul Oricare cap îngust (schițat în 1877 și revizuit în 1878 ‒ o modificare amuzantă constând în trecerea de la tont la cap îngust) este un omagiu adus de poet iubitei. (În ceea ce ne [...]