– Copilul meu cuminte,
tu nu crești,
tu doar ai pornit
să nu mă ajungi niciodată,
decât cu inima,

și asta doare!

Post-ul Copilăria mi-a rămas mică apare prima dată în Literatura de azi.

Din ele să-mi fac foc sub samovar
și mâna mamei să îmi toarne ceaiul,
copilărie, de-ai avea habar
în ce unghere se ascunde raiul!

Acum te-aștept a 61a oară,
sunt tot copil și-mi ies pistrui din nou,
de-mi lași nuiaua n-o să mă mai doară,
căci n-am fost laș, nici n-am să mor erou.

Post-ul Să vină Moșul… apare prima dată în Literatura de azi.

Cel puțin
voi uita să mai cresc,
o vreme,
cel mult
îmi voi aduce aminte că am făcut-o doar atunci
când copilul din mine s-a plâns
cum odihneşte vulcani nechibzuiți
în sângele crud.

Apoi voi fi cu tine,
cea care faci orice din oricând,
ne vom irosi nebiografic iubindu-ne,
ne vom pierde sau câştigat zilnic fericirea
inventând culoarea uimirii
până în clipa
ce ne va uni memoriile.

Post-ul Și glasul vârstei mă cheamă apare prima dată în Literatura de azi.

Am furat odată romanul unei iubiri
întâmplată de prea crud ce eram,
și m-a prins cu el când încercam
să-l dăruiesc doamnei X,
o femeie cu care alături,
viața ne-ar pierde grija răspântiilor:

– Nefericitule, adu-l înapoi sau arde-l,
Marele Regizor îți va strica ecranizarea
chiar de la premieră

Post-ul Marele Regizor apare prima dată în Literatura de azi.

De unde-ajung n-am să mă-ntorc vreodată,
întoarcerile fură din magie,
dar ce-mi veni să mă destăinui ție
acum când zarea-i toată răsturnată.

Nu știu cum plec, de zbor ori mă târăsc,
busola înadins mi-arată ceasul
hai să pornesc, ce greu mă hotărăsc
să-mi trag și umbra unde-mi calcă pasul…

Post-ul De unde plec apare prima dată în Literatura de azi.

Este evident
că nici vremelnicia noastră
nu e dovedită ci îngropată.

Rămâne suspect doar faptul că,
într-o lume a coordonatelor fără de capăt și căpătâi,
tot ce e viu are dimensiuni stricte.
Tot ce se poate
cuprinde cu ochii nesfârșitului
are sfârșit!

Post-ul Faptul că trăim apare prima dată în Literatura de azi.

Între Moldova și Japonia
e diferența dintre doină și haiku,
dar uite că sunt lucruri care
nu se exclud asocierii.

Dacă o să mă trezesc
înainte de-a mă scula
o să scriu cu ideograme kanji
că te-am visat…

Post-ul Dacă o să mă trezesc… apare prima dată în Literatura de azi.

doar că Dumnezeu
împodobește și el bradul lui
și nu se cade
să-l lase singur…

Post-ul Uneori, părinții lipsesc de Crăciun apare prima dată în Literatura de azi.

E scrisă în mai multe limbi:
frumuseză,
materneză,
profesioneză,
chiar poezeză uneori.

De aceea o citim greu
și o înțelegem ori în întreg
ori nicidecum.

Iar atunci ea zboară larg
și lasă locul acela gol
din bibliotecă,

pe care bărbații îl umplu:
unii cu bibelouri consacrate,

alții cu admirație,
pentru zborul ei în viața lor…

Post-ul Femeia este o carte apare prima dată în Literatura de azi.

Nimeni nu despică
taine de frica dezmorțirii
nimeni nu ascultă vreascuri decât călcându-le glasul…

Se pare că fugim de culoare
întotdeauna spre alb.
Citeam undeva că de la o vârstă
hrănim uzura retinei cu amintiri,
refăcând astfel filmul zgâriat al realității
cu prospețimea trăirilor moarte.

Ce mult de ciudată e viața!
Ce puțin de firesc uităm!

Post-ul O lacrimă a toamnei apare prima dată în Literatura de azi.