Irina Dincă

18.01.2017

Cu minte tandră și inimă aspră (II)

„Sîntem prea impertinenţi cu trecutul, bizuindu-ne pe el ca să obţinem un frisson. De ce ne-ar cînta trecutul în strună?” Cu cît e mai insistent investigat, analizat, descifrat, cu atît mai [...]
11.01.2017

Cu minte tandră și inimă aspră (I)

„Oare de ce ne deşteaptă scrierile dorinţa de a-l vîna pe autor? De ce nu ne vedem de treabă? De ce nu ne sînt suficiente cărţile?” Cu cît vocea auctorială se ascunde sub mai multe mantii [...]
04.01.2017

Scorușul înghețat (III)

„Adeseori, în viaţă, am încercat să definesc şi să numesc acea lumină de vrajă pe care ai aruncat-o spre mine, acea rază ce se întunecă treptat, acel sunet ce se stinge lin, raza şi sunetul care [...]
28.12.2016

Scorușul înghețat (II)

„Mai mult chiar decît comuniunea sufletească, îi unea prăpastia ce-i despărţea de restul lumii. Amîndurora le repugna la fel de mult tot ce era fatal de tipic în omul contemporan, entuziasmul lui [...]
21.12.2016

Scorușul înghețat (I)

„Eu şi cu tine sîntem precum primii oameni, precum Adam şi Eva, care nu aveau cu ce să-şi acopere goliciunea la începutul lumii. Ca şi ei, noi doi sîntem acum, la sfîrşitul lumii, la fel de [...]
14.12.2016

Vino cu mine, cititorule! (II)

„Vino cu mine, cititorule! Cine ţi-a spus că nu există pe lume dragoste adevărată, devotată, dragoste veşnică? Să i se taie mincinosului limba lui ticăloasă! Vino cu mine, cititorul meu, numai cu [...]
07.12.2016

Vino cu mine, cititorule!

„Ei şi, precum se ştie, e destul numai să înceapă vrăjitoria, că după aceea nu o mai poţi opri cu nimic.” Odată ce se înfiripează magia scriiturii, nimic nu mai poate stăvili şuvoiul fanteziei, [...]
30.11.2016

Suflete rătăcitoare (II)

„I-am văzut ochii de ferigă deschizîndu-se dimineaţa asupra unei lumi în care bătăile de aripă ale speranţei imense abia se disting de celelalte zgomote, ale terorii, iar asupra acestei lumi eu [...]
23.11.2016

Suflete rătăcitoare (I)

„Numai iubirea aşa cum o înţeleg eu – iubirea misterioasă, improbabilă, unică, consternantă, incontestabilă – , aşa cum nu poate exista decît rezistînd tuturor încercărilor, ar fi permis, în [...]
16.11.2016

Inima însingurată a adevărului (II)

„Am devenit mai frumos, pentru că am avut puterea să nu înnebunesc din cauza a tot ce am văzut în singurătatea mea zgomotoasă.” Preceptul kantian „cerul înstelat deasupra mea şi legea morală în [...]